Peste câțiva ani, inteligența artificială va fi prezentă în toate profesiile noastre, așa că sistemul de educație trebuie să reacționeze și să ofere aceste oportunități, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, într-un interviu acordat Sabinei Iosub, pentru emisiunea Be EU. "Merg des să mă întâlnesc cu tinerii din România, din școli, din universități, și de curând am început să le pun o întrebare câți dintre ei folosesc instrumentele de inteligență artificială și trebuie să vă spun că mai toți ridică mâna. În același timp, când întreb profesorii, remarc că doar o parte dintre aceștia folosesc aceste instrumente", a spus vicepreședintele Parlamentului European.
Sabina Iosub: Discutăm cu vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, despre felul în care se pot seta lucrurile de la nivel european pentru tot ceea ce înseamnă educație și, extrem de important, cum funcționează inter-grupul.
Victor Negrescu: Inter-grupul pe care l-am creat funcționează foarte bine. Avut deja mai multe întâlniri cu comisari europeni și sunt foarte multe structuri asociative, inclusiv organizații internaționale, care s-au alăturat demersului nostru, pentru că lumea înțelege că, de fapt, Europa este un exemplu la nivel global în ceea ce înseamnă investițiile în educație și trebuie ca aceste investiții să continue. Adică Europa s-a dezvoltat pentru că a avut oameni foarte competenți, pentru că Europa a reușit să inoveze și, în consecință, trebuie să ne asigurăm că Europa continuă să investească masiv în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea învățământului, dar și formarea continuă, pentru că astăzi s-au schimbat lucrurile, adică o persoană nu mai suficient doar să meargă la școală, la liceu, la facultate pe tot parcursul vieții, are nevoie de formări diverse.
Lucrurile evoluează și în consecință, aici dorim ca Europa să intervină mai mult, să sprijine statele membre și mai ales, să se asigure că nu există discrepanțe, diferențe între statele membre, pentru că în continuare există multe inegalități și de exemplu, un angajat din România are mai puține oportunități decât un angajat din Germania și acest lucru trebuie corectat inclusiv cu bani europeni.
Sabina Iosub: Adaptabilitate cred că este cuvântul central pentru tot ceea ce înseamnă zona de educație în permanentă schimbare, este piața muncii și atunci, cumva, prin tot ceea ce înseamnă noi competențe, prin tot ceea ce înseamnă training-uri suplimentare, ajungem să învățăm toată viața.
Victor Negrescu: Trebuie să dezvoltăm noi competențe și în sensul acesta mă refer la abilități sociale, dar mă refer și la competențele tehnice. Vedem impactul pe care inteligența artificială îl are astăzi, dar peste câțiva ani, inteligența artificială va fi prezentă în toate profesiile noastre. Chiar și lucrătorul dintr-o fabrică trebuie să știe să folosească astfel de instrumente. În consecință, nu ne putem aștepta ca oamenii să învețe singuri toate aceste procese, unele fiind extrem de complexe. Trebuie ca sistemul de învățământ, sistemul educațional să reacționeze, să ofere aceste oportunități. Și eu merg des să mă întâlnesc cu tinerii din România, din școli, din universități, și de curând am început să le pun o întrebare câți dintre ei folosesc instrumentele de inteligență artificială și trebuie să vă spun că mai toți ridică mâna. În același timp, când întreb profesorii, remarcă doar o parte dintre aceștia folosesc aceste instrumente.
Nu pentru că nu le cunosc, dar pur și simplu nu au dobândit o formare dedicată în așa fel încât să folosească inteligența artificială într-un context profesional. Pentru că nu e doar pur și simplu o simplă căutare aici trebuie noi să regândim tot acest proces. Și Europa poate fi un motor de ajustare, de modernizare a învățământului în toate statele membre, dar și un stimulent pentru finanțarea acestui proces. De altfel, România astăzi beneficiază de aproximativ 6 miliarde bani europeni pentru educație, 3 miliarde din Planul de Redresare și Reziliență și avem aceste 3 miliarde ca urmare a demersului pe care l-am făcut aici, în Parlament European, prin care am cerut statelor membre să aloce 10% din PNRR-ul pentru educație și 3 miliarde din fonduri structurale. M-am uitat la aceste cifre și, din păcate, gradul de absorbție este infim în România.
Or, astăzi noi vorbim de tăieri de burse, de tăieri de venituri pentru profesori, vorbim de creșterea a tot ceea ce înseamnă responsabilități în educație, dar nu sunt folosite aceste resurse. De exemplu, bursele sociale ar putea să fie compensate cu aceste resurse europene. Masa caldă, acel program cerut de foarte multe familii, care crește participarea școlară, ar putea de asemenea să fie sprijinit mai mult din aceste fonduri europene. Aici nu trebuie să ratăm această oportunitate. Ori noi, de la Bruxelles, prin intre-grup, prin tot e acești colegi peste 100, care credem în educație și în forța Europei în educație, căutăm să venim în sprijinul statelor membre și să ne asigurăm că într-adevăr, toată lumea are acces la educație de calitate oriunde în Europa.
Sabina Iosub: Cum poate fi justificată această lipsă de interes pentru fondurile europene? De ce nu sunt atrase mai multe în România, strict pe zona de educație vorbim acum. Adică ce e atât de complicat? Nu știm să facem asta, nu vrem să facem asta sau unde e de fapt problema?
Victor Negrescu: Cred că primul lucru pe care trebuia să-l facă ministrul Educației era să modernizeze, să schimbe echipa care se ocupă de bani europeni din Ministerul Educației, pentru că lucrurile trenează de foarte mult timp. În același timp, cred că ministrul Educație trebuia să implice în a coordona proiectele deja antamate. De exemplu pe PNRR avem posibilitatea să modernizăm școlile, să cumpărăm aparatură de ultimă generație și aici ar fi trebuit să avem niște standard de comune, dar și un mecanism de reînnoire, pentru că peste doi-3 ani ce cumpărăm acum devine obsolet. De asemenea, ar fi trebuit ca Ministerul Educației să discute mai mult cu autorit[țile locale care implementează acele campusuri școlare, inclusiv pentru învățământ dual, pentru a recupera întârzierile, pentru că sunt întârzieri în implementarea proiectelor.
Aici cred că avem nevoie într-adevăr de o abordare mult mai coordonată și poate de ce nu chiar un control mai mare din partea Ministerului Educației pentru a stimula lucrul acesta, pentru că e ultimul tren al banilor europeni. Începând cu 2027, resursele alocate României din bani europeni vor scădea. Bugetul european astăzi are dificultăți și, în consecință, dacă vrem mai mult pentru educația din România, haideți să folosim fiecare euro disponibil, de la mobilități până la repararea unor școli, pentru că e păcat să ratăm această șansă unică pentru țara noastră.
Sabina Iosub: Cred că ar fi bine să explicăm și de ce scad banii din 2027. Am greșit noi cu ceva?
Victor Negrescu: Nu am greșit cu nimic. Pur și simplu, acestea sunt realitățile de astăzi. Europa se concentrează pe noi priorități zona de competitivitate și zona de apărare. Avem de plătit, iată și Europa s-a împrumutat, planurile de redresare și reziliență. 20% din bugetul anual al UE ar merge doar pentru plata dobânzilor. În consecință, vom avea un buget mai mic, cu mult mai multe provocări de altă natură și va fi destul de dificil pentru Europa să aibă suficienți bani pentru statele membre, mai ales pentru politica de coeziune, unde Europa, cel puțin cei de la Comisia Europeană, vor să taie din acești bani. Eu personal mă opun, România se opune acestui demers.
Încercăm să salvăm o parte din bani pentru fermieri și aici eu am propus creșterea subvențiilor pentru fermieri, însă avem din nou aici un risc statele dezvoltate nu mai vor să aloce atât de mulți bani pentru dezvoltarea zonelor rurale, unde avem, culmea, chiar, nevoie de investiții suplimentare, mai ales pentru zona de educație și sănătate. Deci, trăim un moment dificil, o dezbatere amplă, negocieri foarte, foarte dure care deja au început. În cazul României, reprezentantul este președintele României, este cel care negociază și miniștrii de resort. Miniștrii de resort, pe lângă ceea ce fac în prezent, ar trebui să facă o listă foarte clară de priorități, să abordăm aceste aceste negocieri cu instituțiile europene și cu partenerii europeni mult mai profesionist, să creăm o coaliție de state membre care sprijină inițiativele noastre. Am spus lucrurile acestea președintelui României CE, când s-a întâlnit cu europarlamentarii români.
Evident că pentru România facem absolut orice, dar pentru asta este nevoie de această abordare proactivă, nu doar să reacționăm sau să ne trezim cu câteva luni înaintec[, aoleu, am pierdut banii. Nu trebuie să pierdem, trebuie să ne asigurăm că avem o cotă cât mai mare din fondurile disponibile, chiar dacă aceste sume sunt mai mici ca în trecut.
Sabina Iosub: Situația nu e ușoară pentru România. Deficitul excesiv și tot ceea ce înseamnă procedura de supraveghere, să spunem europeană, e una destul de de dură în cazul oricărui stat. Cât de mare este riscul pentru noi?
Victor Negrescu: România trebuie să ofere partenerilor europeni și mai ales instituțiilor internaționale financiare încredere și pentru asta e important ca atunci când adoptăm niște măsuri mai multe sau mai puține, să le și implementăm. Asta ne cere Comisia Europeană. În același timp, nu este vorba doar despre tăieri. Și eu am discutat aici cu cei mai importanți comisari responsabili de acest subiect la nivelul instituțiilor europene și mi-au spus foarte clar c[ tăierile sunt necesare, dar ce faceți pentru a stimula economia? Am spus și eu colegilor mei din Guvern, noi trebuie să dezvoltăm și țara, pentru că dacă avem creștere economică automată avem încasări mai mari. Or, în prezent, inclusiv această creștere economică este pusă sub semnul întrebării. Anumite măsuri vor afecta această creștere economică și un e un un risc, un risc real. În consecință, noi trebuie să găsim alte modalități de a stimula economia și pentru a gândi o dezvoltare pe termen lung.
Comisia Europeană deja a revizuit perspectivele de creștere pentru țara noastră. Comisia Europeană cunoaște foarte bine în România, de altfel, țara noastră a intrat în procedura deficit excesiv încă din anul 2020. Știu că noi vorbim acum, dar din 2020, cu toate partidele la guvernare, a trenat acest subiect. Deci au nevoie din partea noastră mai multă asumare și cred că o soluție ideală pentru noi este tocmai ce vorbeam mai devreme să accesăm banii europeni, toate sumele disponibile. Astăzi, noi ne fixăm de obicei de obicei o țintă de aproximativ 5 miliarde de euro pe an. Accesați bani europeni, reușim undeva pe la 3, mai ales anul acesta, dar noi avem un potențial de a accesa anual 10 miliarde. Deci aici este clar o problemă și pentru asta trebuie să ne implicăm mult mai mult.
Sabina Iosub: Am discutat de foarte multe ori în toți acești ani, domnule Negrescu, despre felul în care cumva ne dorim să obținem toți banii europeni. Se pun tot mai mulți în coșul de unde putem lua și noi tot nu reușim să pornim cu adevărat. Mecanismele din țara noastră țin tot de educație, nu știm, n-am învățat suficient sau unde e de fapt problema?
Victor Negrescu: Ține de informare, ține de transparență și în sensul acesta ține de faptul că instituțiile ar trebui să meargă proactiv către potențialii beneficiari. Noi ne așteptăm, statul român se așteaptă ca cineva să trezească dimineață, să intre pe site, să caute informații, să își caute consultant, să scrie mailul, să sune la minister să afle despre bani europeni. Nu e funcțional acest lucru. Mă uit ce fac alte state care creează proiect de tip, care au birouri de consultanță gratuite, finanțate de autoritățe locale sau inclusiv prin banii europeni. Deci alt demers, identificare a unor proiecte strategice, o coerență a acestor proiecte la nivel național, nu doar o competiție de dragul competiție între potențialii beneficiari. Cred că trebuie să schimbăm logica accesării banilor europeni pentru a folosi această oportunitate către proiecte care sunt sustenabile. Vă dau un exemplu: noi am finanțat investițiile în panouri solare, dar nu au existat finanțări europene direcționate de statul român pentru crearea unor fabrici care produc panourile surale pe care toată lumea le folosește. La fel și pe zona de educație. Finanțăm modernizarea educației cu, de exemplu, table digitalizate și așa mai departe, dar nu avem un producător autohton pe care să-l dezvoltăm pentru a deveni un lider regional. Deci, aici cred că trebuie să avem o coordonare mai bună. Ministere trebuie să lucreze între ele. Abordarea trebuie să fie din nou una de coordonare și sper ca executivul să facă lucrul acesta pentru că este esențial pentru România.
Nu are legătură cu politica, are legătură strict cu România și oportunitatea care este prezentă acum și pentru a crește în încredere în Europa, pentru că mulți cetățeni, mulți români aud despre aceste miliarde și nu văd miliardele și nu le văd pentru că nu ajunge nici informația la ei și au impresia că doar unii accesează banii, deși banii sunt acolo și chiar ușor de accesat pentru mai toată lumea care își dorește să facă proiecte cu banii europeni.
