Anunțul unui parteneriat între cinci state UE și Rwanda pentru înființarea primului centru de returnare din afara Uniunii a stârnit controverse în toată Europa, relatează Euronews.
Deși acordul final este încă în curs de negociere, criticile legate de situația drepturilor omului din Rwanda se înmulțesc. Mai mult, deportările planificate din cele cinci țări participante, Austria, Germania, Danemarca, Țările de Jos și Grecia, care ar urma să înceapă în 2027, ar putea fi contestate în instanțele europene.
„Nu văd nici viitor, nici umanitate în asta”, a declarat premierul spaniol Pedro Sánchez într-un interviu, întrebat despre inițiativă. Remarca a fost un atac indirect la adresa celor cinci state membre implicate în proiect.
Parteneriatul convenit luni, la Viena, ar crea primul centru de returnare al UE din afara blocului. Centrul ar urma să poată găzdui aproximativ 100 de persoane în același timp. Cei transferați în Rwanda s-ar putea deplasa liber prin țară și ar urma să se integreze în societatea rwandeză și pe piața muncii locale.
Mulți membri ai Parlamentului European au condamnat ferm acordul politic, invocând atât riscul de abuzuri în Rwanda, cât și pericolul ca migranții să rămână blocați într-o țară de care nu îi leagă nimic.
„Este deosebit de tulburător faptul că soarta unor ființe umane este încredințată unei țări împovărate de acuzații documentate de încălcări grave ale drepturilor fundamentale”, a declarat eurodeputatul italian Marco Tarquinio, din grupul Socialiștilor și Democraților (S&D).
Și alți eurodeputați și-au exprimat îngrijorări asemănătoare. Printre ei se numără Abir Al-Sahlani, eurodeputată suedeză de origine irakiană din grupul Renew Europe, care a pus sub semnul întrebării logica acordului într-un interviu acordat emisiunii Europe Tonight, programul principal al Euronews.
„Dacă noi, în Europa, nu am fost în stare să-i trimitem înapoi în țările lor, ce ne face să credem că Rwanda va putea?”, a întrebat Al-Sahlani.
Parlamentul European a mai avut o poziție dură față de Kigali. Anterior, legislativul european a cerut suspendarea unui memorandum de înțelegere UE-Rwanda privind materiile prime critice, din cauza presupuselor crime de război și a ocupării unor teritorii din estul Republicii Democrate Congo de către forțele de apărare rwandeze.
Și organizațiile umanitare s-au opus planului. Într-o declarație comună, 45 de ONG-uri au descris parteneriatul drept o „măsură crudă”, care îi împinge pe migranți într-o nesiguranță și mai mare.
Situația drepturilor omului din Rwanda, pusă sub semnul întrebării
Rwanda a încercat să se impună ca partener pentru țările occidentale care vor să-și relocheze migranții în afara granițelor. Acordurile anterioare de acest tip s-au lovit însă de obstacole serioase.
În 2018, Kigali s-a retras dintr-un acord cu Israelul prin care urma să primească refugiați deportați împotriva voinței lor. Un acord pentru transferul solicitanților de azil din Marea Britanie a fost declarat ilegal de Curtea Supremă a Regatului Unit din cauza situației precare a drepturilor omului din Rwanda.
În 2025, Kigali a acceptat să primească 250 de migranți din SUA, în baza unui acord cu administrația președintelui Donald Trump. Până acum însă, doar câțiva dintre ei au fost relocați.
Potrivit unui raport Amnesty International, în toate aceste cazuri Rwanda nu a reușit să demonstreze că poate garanta proceduri echitabile și protecție adecvată pentru persoanele transferate din altă jurisdicție.
Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a respins criticile marți, într-o conferință de presă.
„Drepturile omului în Rwanda sunt respectate pentru toată lumea și, în special, pentru migranții care aleg să vină în țara noastră”, a spus el. Biruta a descris politica de integrare a țării sale drept „una dintre cele mai progresiste”, pentru că le permite refugiaților să muncească.
Ministrul a apărat experiența îndelungată a Rwandei în gestionarea migranților. A subliniat că, în prezent, Kigali găzduiește peste 140.000 de refugiați și solicitanți de azil și că administrează din 2017 un centru de tranzit pentru persoanele evacuate din Libia.
„Ce altă țară a venit cu o soluție pentru acești refugiați? Noi am fost singurii”, a spus el.