Donald Trump susține că Premiul Nobel pentru Pace ar suferi o "mare pierdere de credibilitate" dacă nu i-ar fi acordat. Președintele american afirmă, între altele, că ar fi "împiedicat distrugerea totală a lumii" prin blocarea accesului Iranului la arma nucleară. Câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace va fi anunțat vineri, scrie BFM TV.
Donald Trump nu a renunțat la ideea de a primi Premiul Nobel pentru Pace. După ce a cerut în repetate rânduri distincția din 2025, acordată în cele din urmă liderei opoziției venezuelene María Corina Machado, președintele american a sugerat din nou că merită premiul al cărui câștigător va fi anunțat vineri, 9 octombrie.
"Nu știu ce va decide Comitetul Nobel. Au reputația că nu prea acordă premiul unor oameni ca mine”, a declarat Trump miercuri, 7 octombrie, în fața jurnaliștilor, la Casa Albă. El a susținut că refuzul de a-i acorda distincția ar reprezenta „o mare pierdere de credibilitate pentru ei”. „Și nu spun asta din dispreț”, a adăugat președintele.
Potrivit relatării BFM TV, Trump a fost propus pentru premiu de premierul israelian Benjamin Netanyahu și de guvernul pakistanez. Nominalizările au fost făcute anul trecut, după termenul-limită pentru ediția din 2025, astfel că ar urma să fie luate în considerare pentru premiul din 2026.
"Am pus capăt la opt războaie", a afirmat Trump, repetând o declarație pe care o face de peste un an pe scena internațională. "Și poate că am împiedicat distrugerea totală a lumii, pentru că Iranul nu va avea niciodată arma nucleară. Iar acesta este un lucru bun, un lucru foarte bun."
María Corina Machado i-a oferit lui Trump medalia sa de aur, considerând că o merită, fără să obțină însă în schimb sprijinul său politic, potrivit relatării.
Un an 2026 marcat de tensiuni
Anul 2026 a fost însă marcat de numeroase tensiuni, atât pe plan intern, cât și internațional. Politica externă a lui Trump a inclus un atac militar asupra Venezuelei și capturarea președintelui Nicolás Maduro, precum și declanșarea, alături de Israel, a războiului din Iran și Orientul Mijlociu. Bilanțul victimelor este greu de stabilit, dar este estimat la câteva mii de morți, în timp ce sute de mii de oameni au fost strămutați.
Interesul lui Trump pentru preluarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, a provocat tensiuni cu Europa și NATO. Relațiile cu Canada s-au deteriorat, de asemenea, după ce președintele american și-a exprimat intenția de a anexa țara vecină.
În Statele Unite, tensiunile au crescut pe fondul politicii dure privind imigrația și al operațiunilor de expulzare în masă. Acțiunile violente ale ICE, agenția federală pentru controlul imigrației, au fost denunțate în repetate rânduri, inclusiv în legătură cu intervenții în timpul cărora au fost raportate decese. Slăbirea instituțiilor americane, pe fondul diviziunilor politice și al deciziilor controversate ale lui Trump, a devenit și ea un subiect de dezbatere înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie. În analiza BFM TV, aceste evoluții pun sub semnul întrebării șansele președintelui de a primi vineri Premiul Nobel pentru Pace din 2026.
