Însă așteptările ruse ar putea fi supraevaluate, pentru că partea americană nu a folosit, public, aceleași formulări cu privire la ce va primi, de fapt, Moscova.
După discuțiile de la Geneva, pe care le-a calificat ''sincere şi substanțiale'', secretarul de stat al SUA a menționat că, săptămâna viitoare, Washingtonul va prezenta Moscovei ''idei'' sub forma unor răspunsuri scrise.
Însă Antony Blinken (foto) nu a precizat dacă va fi vorba despre un răspuns punctual la cererile foarte precise și detaliate pe care Moscova le-a transmis Washingtonului în legătură cu arhitectura de securitate în Europa.
Pe de altă parte, Blinken a fost foarte explicit când a cerut Rusiei să dovedească faptul că nu intenționează să atace Ucraina și să-și retragă cei peste 100.000 de soldați pe care i-a masat aproape de granița cu această țară.
''Nu aveam așteptări asupra unui progres major astăzi, dar cred că acum suntem pe drumul cel bun pentru a înțelege preocupările şi pozițiile fiecăruia'', a rezumat secretarul de stat american discuția cu ministrul de externe rus.
Antony Blinken: "Între diplomație și conflict, alegerea este a Rusiei"
El a reafirmat vineri că Rusia se va confrunta cu un răspuns sever și rapid în cazul unei acțiuni militare contra Ucrainei.
''Cred că putem continua împreună această muncă în direcția înțelegerii și acordurilor care asigură securitatea noastră reciprocă. Dar aceasta este condiționată de oprirea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei'', a insistat șeful diplomației americane.
''Așadar, aceasta este alegerea cu care se confruntă Rusia: ea poate alege calea diplomației care conduce la pace şi securitate sau calea care va conduce numai la conflict, consecințe severe şi condamnare internațională'', a conchis Blinken după întrevederea cu Lavrov.
În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, o întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.
Rusia a plusat chiar în ziua negocierilor și a cerut retragerea NATO din România și Bulgaria
Partea rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a cere explicit retragerea NATO din țările care au aderat la această alianță după 1997.
Moscova nominalizat România și Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 țări din fostul bloc comunist.
Autoritățile de la București și de la Sofia au respins deja cererea Moscovei iar secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a spus, la rândul său că "nu este treaba Rusiei".
În decembrie, Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianței cu statele din fostul bloc sovietic şi renunțarea la manevrele şi desfășurările de trupe ale NATO în Europa de Est.
Oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile aceste solicitări ale Moscovei.
