Circa zece mii de focoase atomice operaționale se află în prezent în arsenalele celor nouă țări din așa-numitul "club nuclear", scrie presa internațională, care citează date publicate săptămâna aceasta de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm.
Este vorba de focoase cu puteri distructive diverse, de la cele de câteva zeci de kilotone - numite arme nucleare tactice - până la bombele termonucleare de ordinul megatonelor, proiectate să anihileze complet un stat inamic.
Potrivit datelor institutului citat, Rusia avea 4.309 de focoase atomice gata de utilizare în ianuarie 2025.
Urmează Statele Unite ale Americii, cu 3.700, China (600 de focoase, a adăugat câte 100 în ultimii doi ani), Franța (290), Regatul Unit (225), India (180), Pakistan (170), Israel (90) și Coreea de Nord (50).
Primele țări care s-au dotat cu arme nucleare au fost Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit.
Toate cele cinci sunt semnatare ale Tratatului de Neproliferare Nucleară, TNP, care obligă membrii ce nu dețin bombe atomice să nu construiască și să nu încerce să obțină astfel de arme.
Situația celorlalți patru membri ai "clubului" este interesantă, fiecare reprezentând un caz particular.
Statele rivale India și Pakistan, care nu au semnat TNP, și-au construit arsenalele nucleare de-a lungul a zeci de ani.
India a fost prima care a efectuat un test nuclear în 1974, urmat de un altul la mare distanță în timp, în 1998.
Pakistanul și-a efectuat propriile teste la câteva săptămâni după India.
Israelul nu a semnat TNP și nici nu a recunoscut vreodată oficial că deține arme nucleare, menținând o "ambiguitate strategică". Neoficial, statul său de membru al "clubului atomic" este larg recunoscut pe plan internațional.
Coreea de Nord a aderat la TNP în 1985, dar și-a anunțat retragerea din tratat în 2003, invocând "agresiunea americană". Din 2006, Phenianul a efectuat o serie de teste nucleare care i-au atras sancțiuni internaționale.
Cazul Iranului: americanii spuneau că nu urmărește să obțină bomba atomică, Israelul nu e de acord
Iranul nu face parte din "clubul atomic", dar dușmănia sa istorică față de statul evreu i-a atras eticheta de stat aspirant.
Transformată în republică islamică după revoluția care l-a răsturnat pe șahul Mohammad Reza Pahlavi în februarie 1979, țara are industrie nucleară, dar insistă că o folosește în scopuri pașnice.
În ultimii ani, Iranul a îmbogățit uraniu până la o puritate de 60%, aproape de nivelul de 90% necesar pentru o bombă atomică.
O evaluare din martie anul curent a comunității americane de informații a estimat, totuși, că Teheranul nu urmărește în mod activ să se doteze cu această armă de distrugere în masă.
Israelul susține contrariul și justifică atacurile lansate începând de vineri în Iran prin nevoia existențială de a se asigura că dușmanul său nu va deveni putere nucleară.
Statul evreu a vizat mai multe obiective nucleare în Iran de la începutul campaniei de bombardamente, reușind să provoace pagube semnificative siturilor de la Natanz și Isfahan.
Totuși, Israelul are nevoie, potrivit experților, de bombele penetrante nenucleare de mare putere ale SUA pentru a distruge instalația de îmbogățire a materialului fisionabil situată la Fordow, la 80 de metri adâncime, sub un munte.
Ştiri video recomandate
