Ediţia online a ziarului Financial Times analizează într-un
articol publicat vineri progresele pe care le-au făcut România
şi Bulgaria de la momentul aderării în Uniunea Europeană.
Publicaţia prezintă în special schimbările infime
înregistrate în domeniul combaterii crimei organizate şi
a corupţiei, propunând aplicarea unor sancţiuni mai drastice
din partea UE. Iată, în continuare, textul publicat în
Financial Times:
?La momentul aderării la UE, nu se aştepta ca Bulgaria şi
România să învingă crima organizată şi corupţia,
însă de atunci au făcut atât de puţine progrese în
acest sens, încât eşecul lor devine un motiv de ruşine
pentru Uniune.
Două asasinate comandate în această lună în
Bulgaria sunt o reamintire dură a unei realităţi dintr-o ţară în
care din 2001 s-au înregistrat cel puţin 120 de crime de
factura mafiotă, nerezolvate. Demisia lui Rumen Petkov, ministrul de
interne, după întâlnirea cu capii suspectaţi ai crimei
organizate, a confirmat imaginea intunecată. În România,
situaţia e mai bună. Corupţia, nu crima organizată, este
subiectul principal. Reformele comandate de UE au fost amânate
din cauza maşinaţiilor politice.
UE a impus nişte condiţii de intrare pentru ambele ţări,
incluzând o perioadă de monitorizare de trei ani. Dacă Sofia
sau Bucureştiul incalcă regulile economice ale UE sunt pasibile de
penalităţi financiare, inclusiv retragerea unor fonduri mari de
ajutorare. Dacă încalcă regulile din justiţie, alţi membri
ar putea să refuze să le recunoască hotărârile
judecătoreşti. Nu există penalităţi financiare explicite, dar
Bruxellesul poate aplica presiuni financiare, cum ar fi stoparea
fondurilor în cazul unor abuzuri. Au fost deja deschise trei
anchete în Bulgaria.
În condiţiile în care Comisia Europeană trebuie să
analizeze situaţia ambelor ţări până în iunie, UE ar
trebui să încerce să înăsprească regulile. Ar putea
începe prin a extinde sfera investigaţiilor privind fondurile
de ajutor. Ar putea de asemenea să arunce o privire asupra
sancţiunilor politice. Articolul 7 al Tratatului UE permite uniunii
să suspende drepturile de vot ale unui stat membru pentru încălcări
?serioase şi persistente? ale principiilor UE, inclusiv cele ce
privesc drepturile omului şi justiţia. Nu ar fi greu de demonstrat
că drepturile omului sunt în pericol în Bulgaria, cu 120
de crime nerezolvate. De asemenea, nu ar fi imposibil de arătat că
miniştrii români abuzează de exerciţiul puterii atunci când
transformă adoptarea reformelor din justiţie într-o joacă.
UE vede acest tip de sancţiuni politice formale ca pe nişte
soluţii extreme. Ele riscă să compromită procesul de reformă din
ambele ţări. Pot de asemenea atrage consecinte diplomatice
nedorite, dată fiind influenţa crescândă a Rusiei în
Balcani.
Dar ar putea sa vină destul de curând
vremea ca astfel de sancţiuni să fie aplicate. Eventual acestea să
fie de sub forma sancţiunilor informale bilaterale aplicate şi în
cazul Austriei, în momentul în care partidul de
extremă-dreapta Libertatea, a intrat la guvernare în anul
2000.
Cu toate acestea, există întotdeauna
limite ale influenţei externe. 50 de ani de apartenenţă la UE nu
au ajutat Italia să învingă Mafia. Rolul cel mai important în
curaţarea Bulgariei şi a României nu îi revine
Bruxellesului, ci Sofiei şi Bucureştiului. Guvernele trebuie să ia
atitudine- iar alegătorii trebuie să se asigure de acest lucru.?
(Financial Times, 18 aprile 2008)
Traducere din Financial Times:
Antena3.ro
