Donald Trump a încurajat în privat Ucraina să intensifice atacurile în adâncimea teritoriului rus, întrebându-l chiar pe Volodimir Zelenski dacă ar putea lovi Moscova în cazul în care SUA ar furniza arme cu rază lungă de acțiune, potrivit Financial Times, care citează surse apropiate discuțiilor.
UPDATE: Ulterior publicării articolului de către Financial Times, Casa Albă a negat că Trump i-ar fi cerut lui Zelenski să atace Moscova sau Sankt Petersburg.
--------------------------------
Conversația, care ar fi avut loc în timpul unui apel telefonic între președintele american și cel ucrainean pe 4 iulie, marchează o schimbare majoră față de poziția anterioară a lui Trump privind războiul Rusiei și față de promisiunea sa din campanie de a pune capăt implicării SUA în conflicte externe.
Deși nu este clar dacă Washingtonul va livra astfel de arme, discuția subliniază frustrarea crescândă a lui Trump față de refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a participa la negocierile de încetare a focului propuse de președintele american, care anterior promisese că va rezolva războiul „într-o zi”.
Convorbirea cu Zelenski din 4 iulie a fost precedată de un apel telefonic cu Putin cu o zi înainte, pe care președintele SUA l-a descris drept „rău”.
Două persoane familiare cu discuția dintre Trump și Zelenski au spus că președintele american l-a întrebat pe omologul său ucrainean dacă ar putea lovi ținte militare adânc în interiorul Rusiei în cazul în care i-ar furniza arme capabile să facă acest lucru.
„Volodimir, poți lovi Moscova? … Poți lovi și Sankt Petersburg?” l-a întrebat Trump în apel, potrivit surselor.
Zelenski ar fi răspuns: „Absolut. Putem dacă ne dați armele.”
Trump și-a exprimat sprijinul pentru idee, descriind strategia ca fiind menită să „le provoace durere [rușilor]” și să forțeze Kremlinul să vină la masa negocierilor, conform celor două persoane informate despre apel.
Un oficial occidental a spus că discuția reflectă dorința tot mai mare a partenerilor occidentali ai Ucrainei de a furniza arme cu rază lungă de acțiune capabile să „aducă războiul la porțile moscoviților” – un sentiment împărtășit în privat și de oficiali americani în ultimele săptămâni.
Casa Albă și biroul președintelui Ucrainei nu au comentat până acum.
Discuția dintre Trump și Zelenski a dus la prezentarea unei liste cu posibile arme pentru Kiev, oferită de partea americană președintelui ucrainean la Roma, săptămâna trecută, potrivit a trei persoane informate.
În timpul unei întâlniri cu oficiali ai apărării din SUA și intermediari din guverne NATO, Zelenski a primit o listă cu sisteme de lovire cu rază lungă care ar putea fi puse la dispoziția Ucrainei prin transferuri de la terți.
Această soluție i-ar permite lui Trump să ocolească blocajul actual din Congres privind ajutorul militar direct american, autorizând vânzări de arme către aliații europeni, care apoi le-ar transfera Kievului.
Ce arme a cerut Zelenski
Ucrainenii au cerut rachete Tomahawk, rachete de croazieră de precizie cu o rază de aproximativ 1.600 km. Însă administrația Trump – la fel ca cea Biden – a avut rezerve privind lipsa de reținere a Ucrainei, a spus o persoană familiară cu lista împărtășită lui Zelenski.
Într-o întâlnire din Biroul Oval cu secretarul general NATO Mark Rutte, desfășurată luni, Trump a anunțat un plan de furnizare de sisteme de apărare aeriană Patriot și rachete interceptoare Ucrainei, dar nu a menționat alte tipuri de armament.
Președintele SUA a spus că nu este „foarte nemulțumit” de Rusia și de președintele acesteia din cauza lipsei de progres în direcția unui acord de pace. „Sunt dezamăgit de președintele [Vladimir] Putin, pentru că am crezut că vom avea un acord acum două luni.”
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte interimar în locul lui Putin, a respins decizia lui Trump. „Trump a lansat un ultimatum teatral Kremlinului… Rusia nu a fost impresionată,” a scris Medvedev pe X (fostul Twitter).
Două dintre persoanele informate despre apelul dintre Trump și Zelenski și familiare cu discuțiile SUA-Ucraina privind strategia militară au spus că una dintre armele discutate a fost sistemul de rachete tactice Atacms.
Ucraina a folosit rachete Atacms furnizate de SUA, cu o rază de acțiune de până la 300 km, pentru a lovi ținte în teritoriile ocupate de Rusia și, în unele cazuri, mai adânc în interiorul Rusiei.
Atacms poate fi lansat de pe sistemele HIMARS livrate Ucrainei de administrația Biden, dar nu are rază suficientă pentru a atinge Moscova sau Sankt Petersburg.
Rusia a amenințat în mod repetat că va ataca ținte occidentale ca răspuns la furnizarea de armament avansat Ucrainei, dar până acum nu a făcut-o.
După ce Ucraina a folosit pentru prima dată sistemul Atacms pentru a lovi ținte militare pe teritoriul suveran al Rusiei în noiembrie anul trecut, Putin a spus că războiul a „căpătat o dimensiune globală” și a reacționat testând Oreșnik, o rachetă experimentală cu rază medie, asupra orașului Dnipro.
Președintele rus a spus că Moscova are dreptul să „folosească armele noastre împotriva instalațiilor militare ale țărilor care permit ca armele lor să fie folosite împotriva instalațiilor noastre și, dacă acțiunile agresive escaladează, vom răspunde la fel de decisiv și simetric.”
În urma loviturilor cu Atacms, Rusia a publicat și o versiune actualizată a doctrinei sale nucleare, care a redus pragul pentru utilizarea armelor nucleare. Schimbările ar putea permite un prim atac nuclear al Rusiei împotriva SUA, Regatului Unit și Franței – cele trei puteri nucleare ale NATO – ca răspuns la lovituri ucrainene asupra Rusiei cu arme precum Atacms și Storm Shadow.
Washingtonul a avertizat Ucraina să nu le folosească pentru a lovi adânc în Rusia, dar aceste restricții par acum să se relaxeze.
Ucraina a folosit în mare parte drone cu rază lungă de acțiune produse intern pentru a ataca ținte militare în adâncimea Rusiei, care susțin efortul de război al acesteia.
Cel mai îndrăzneț atac a avut loc la începutul lunii iunie, când serviciul de securitate ucrainean SBU a lansat roiuri de drone ascunse în case prefabricate, pe care le-a introdus clandestin în Rusia, și a atacat flota de bombardiere strategice a țării. Avioanele fuseseră folosite în bombardamentele Moscovei asupra orașelor ucrainene pe parcursul războiului. Cel puțin 12 aeronave au fost grav avariate sau distruse în ceea ce Kievul a numit Operațiunea „Pânza de păianjen”.
Ştiri video recomandate
