Guvernele de la Atena și Roma se confruntă cu o opoziție puternică în Uniunea Europeană, după solicitările lor vizând o "flexibilitate fiscală suplimentară" de care spun că au nevoie pentru a combate presiunea costurilor ridicate la energie și a noilor turbulențe de pe piețele obligațiunilor de stat, scrie publicația Ekathimerini.
Divergențele au izbucnit în cadrul reuniunii de joi a Eurogrupului (din care fac parte miniștrii de finanțe din zona euro, n.r.), desfășurată la Luxemburg.
"Trebuie să protejăm gospodăriile și întreprinderile, dar, în același timp, să garantăm credibilitatea fiscală a cadrului nostru", a declarat președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, care este și ministru de Finanțe în guvernul de la Atena.
El a admis că scrisorile transmise de premierul grec Kyriakos Mitsotakis și premierul italian Giorgia Meloni președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au fost discuate la reuniune.
"Obiectivele acestora trebuie urmăriteîn limitele regulilor existente", a adăugat Pierrakakis.
Ce au cerut Grecia și Italia
Atena și Roma propun abordări diferite, dar împărtășesc același obiectiv: crearea unui spațiu fiscal suplimentar pentru a face față creșterii costurilor la energie.
Grecia solicită exceptarea, până la o anumită limită, a măsurilor temporare de sprijin pentru gospodării și întreprinderi din calculul indicatorului privind cheltuielile nete, ținând cont și de veniturile suplimentare din TVA generate de creșterea neanticipată a prețurilor.
La rândul său, Italia propune ca o parte din veniturile fiscale suplimentare venite odată cu inflația ridicată să fie utilizată pentru finanțarea unor măsuri de sprijin temporare și punctuale.
Olanda a respins solicitările privind o flexibilitate fiscală sporită în cazul Greciei și Italiei.
Cine se opune "flexibilizării fiscale sporite" cerute de Grecia și Italia
Ministrul olandez de Finanțe, Eelco Heinen, a susținut că relaxarea repetată a regulilor fiscale riscă să sporească gradul de îndatorare și a cerut, în schimb, celor două țări să își diminueze cheltuielile și să facă reforme
Belgia s-a plasat pe o poziție similară. Ministrul de Finanțe Vincent Van Peteghem s-a opus modificării regulilor sau activării unei clauze naționale de salvgardare.
Spania a precizat că analizează opțiunile de flexibilitate deja disponibile în cadrul regulilor actuale pentru cheltuielile din domeniile energiei și apărării. Ministrul de Finanțe, Carlos Cuerpo, a declara că Madridul este deschis să analizeze propunerea Italiei, punând însă accent pe sustenabilitatea fiscală.
Lars Klingbeil, vicencelar și ministru german al Finanțelor, s-a pronunțat pentru un răspuns european coordonat, inclusiv pentru măsuri prin care companiile petroliere care înregistrează profituri mai mari să contribuie la acest efort.
El s-a ferit însă a evitat să susțină ideea unei flexibilități fiscale suplimentare.
Între timp, turbulențele de pe piața obligațiunilor emise de Franța amplifică presiunea la nivel european: randamentul titlurilor de stat pe 10 ani s-a apropiat de pragul de 5% - cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 25 de ani - pe fondul îngrijorărilor legate de deficitul bugetar ridicat al țării și de erodarea încrederii investitorilor, notează Ekathimerini.
