Antena 3 CNN › Externe › Italia va cheltui miliarde de euro împotriva "războiului hibrid" şi vrea o "armată cibernetică" ce ar urma să "patruleze" internetul

Italia va cheltui miliarde de euro împotriva "războiului hibrid" şi vrea o "armată cibernetică" ce ar urma să "patruleze" internetul

A.E.D.
2 minute de citit Publicat la 20:47 18 Noi 2026 Modificat la 20:51 18 Noi 2026
poza - angajati in fata unor calculatoare, care monitorizează diferite informatii - *Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Getty Images
Italia va cheltui miliarde de euro împotriva "războiului hibrid" şi vrea o "armată cibernetică" ce ar urma să "patruleze" internetul. *Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Getty Images

Guvernul italian a anunţat miercuri că va cheltui circa şapte miliarde de euro în următorii ani pentru tehnologii de combatere a "războiului hibrid" şi în plus are în vedere crearea unei "armate cibernetice" formate din circa 5.000 de operatori care să controleze reţelele şi internetul, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

"Suntem într-o fază nouă, mai avansată şi insidioasă, al cărei obiectiv este să divizeze societatea, să submineze încrederea cetăţenilor în instituţii şi să influenţeze opinia publică prin campanii de dezinformare", a susţinut ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, vorbind la Roma în faţa Camerei Deputaţilor.

El a venit astfel în Parlament pentru a aborda recentele ameninţări cu care s-a confruntat Italia, în special alertele false cu bombă în şcoli şi avioane, pe care guvernul premierului Giorgia Meloni le-a interpretat ca făcând parte dintr-o campanie de "război hibrid" împotriva Europei, deşi nu ştie cine se află în spatele lor.

Potrivit aceluiaşi ministru italian, în prezent, nu se mai poate face distincţia între războiul convenţional şi războiul "hibrid şi cognitiv", adică războiul care combină atacurile cibernetice, dezinformarea şi presiunea economică asupra unei ţări sau unui grup de ţări.

"Ucraina demonstrează acest lucru. Tranşeele, dronele, sateliţii şi spaţiul cibernetic fac parte din acelaşi război", argumentează el.

Prin urmare, ministrul italian al apărării a apreciat că este nevoie de o "definire a spaţiului cibernetic naţional" şi de crearea unei aşa-numite "armate cibernetice" alcătuite din circa 5.000 de membri care să "patruleze" zi şi noapte în acest spaţiu virtual. El a mai cerut noi dispoziţii legislative şi crearea unui centru de combatere a războiului hibrid, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene.

În ce priveşte partea financiară, ministrul Guido Crosetto a menţionat că resursele destinate de guvernul italian acţiunilor de apărare împotriva războiului hibrid au crescut de peste patru ori în ultimii şase ani, de la 126 de milioane de euro în 2019 la 557 de milioane de euro în 2025.

Pentru perioada 2026-2028, a precizat el, au fost programate în acest scop investiţii de circa două miliarde de euro pentru perioada 2026-2028, sumă care va creşte la şapte miliarde de euro în perioada ulterioară de trei ani, incluzând aici programul "G-Cap" destinat dezvoltării tehnologice în acest domeniu.

Statele, a mai spus oficialul italian, trebuie să se protejeze în mod special de efectele dezinformării, canalizate prin reţelele de socializare şi facilitate de progresele Inteligenţei Artificiale (IA).

"Autocraţiile controlează reţelele sociale în interiorul propriilor graniţe şi le folosesc pe ale noastre, care sunt deschise, pentru a condiţiona dezbaterea şi evoluţia gândirii. Normele europene există, începând cu cele care privesc serviciile digitale, dar acestea trebuie aplicate riguros şi înăsprite", a susţinut ministrul italian.

El a mai cerut ca marile companii din domeniul tehnologiei informaţiei să fie trase la răspundere pentru ceea ce se întâmplă pe reţelele de socializare care le aparţin," pentru modul în care aceste platforme ne pot influenţa, manipula sau pot colecta date despre noi sau despre copiii noştri".

Reţeaua socială X, deţinută de Elon Musk, şi compania Meta (Facebook şi Instagram), au primit deja amenzi din partea Comisiei Europene, prima pentru lipsa de transparenţă a algoritmilor, iar a doua pentru încălcarea unei reguli europene referitoare la utilizarea datelor personale, amenzi care au creat noi tensiuni între UE şi administraţia preşedintelui american, Donald Trump.

Directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, a afirmat că "numărul legilor care instituţionalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească şi prin urmare este dificil să se construiască acolo ceva inovator", în timp ce patronul reţelei sociale X, Elon Musk, a acuzat la rândul său UE de cenzură.

 

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close