Curtea Penală Internaţională (CPI) a condamnat ferm, vineri, sancţiunile dictate împotriva sa de preşedintele american, Donald Trump. În urma anunțării sancțiunilor, mai multe state europene au condamnat decizia alături de ONU, relatează AFP, citată de Agerpres.
Preşedintele american a semnat, joi, un ordin executiv ce interzice intrarea în SUA a conducerii, angajaţilor şi agenţilor Curţii, şi îngheţarea tuturor activelor acestora din Statele Unite.
Potrivit comunicatului făcut public de Casa Albă, CPI „a angajat acţiuni ilegale şi fără fundament împotriva Americii şi a aliatului nostru, Israel”, referiri la anchetele CPI cu privire la presupuse crime de război ale unor soldaţi americani în Afganistan şi ale unor militari israelieni în Fâşia Gaza.
Într-un comunicat emis vineri, CPI (cu sediul la Haga) „condamnă” acest ordin executiv ce vizează „să impună sancţiuni funcţionarilor săi şi să-i afecteze activitatea judiciară independentă şi imparţială”.
„Curtea îşi susţine ferm personalul şi se angajează să continue să facă justiţie şi să redea speranţa milioanelor de victime nevinovate ale atrocităţilor din lume”, adaugă instanţa de la Haga.
În timp ce Israelul, prin ministrul său de externe, a salutat decizia luată contra CPI, despre care a pus că este o „instanţă care nu are nicio legitimitate”, ONU şi state europene au protestat ferm.
„Regretăm profund sancţiunile individuale anunţate ieri împotriva personalului Curţii şi cerem Statelor Unite revenirea asupra acestei măsuri”, a declarat, pentru AFP, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru drepturile omului, Ravina Shamdasani.
„Susţinem deplin munca independentă a Curţii, un element esenţial al infrastructurii drepturilor omului”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Olanda, unde se află sediul CPI, şi-a exprimat regretele după anunţarea decretului de către Casa Albă. „Activitatea Curţii este esenţială pentru lupta contra impunităţii”, a spus ministrul de externe, Caspar Veldkamp, pe Twitter.
La Paris, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, citat de Reuters, a declarat că Franţa îşi reafirmă sprijinul faţă de CPI şi se va mobiliza împreună cu parteneri ai săi astfel încât Curtea să îşi poată continua misiunea într-un mod independent şi imparţial.
În Germania, cancelarul Olaf Scholz a criticat şi el sancţiunile - „Nu cred că este corect să impui sancţiuni CPI”. „Este perfect în regulă să te superi şi să discuţi în contradictoriu, dar sancţiunile sunt un lucru greşit”, a adăugat cancelarul.
În schimb, ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a considerat „total de înţeles” decizia preşedintelui Trump. Într-o postare pe Facebook, citată de MTI, Szijjarto a scris că CPI se transformase într-o „unealtă politică părtinitoare care a discreditat întregul sistem de justiţie internaţional şi a contribuit la creşterea incertitudinii în părţi ale lumii care se află deja într-o situaţie dificilă”. Ministrul ungar a adăugat că Ungaria este în curs de reevaluare a relaţiei sale cu CPI.
Potrivit unor experţi consultaţi de AFP, sancţiunile americane ar putea avea un efect paralizant asupra activităţilor CPI.
Interdicţia de intrare în SUA pentru personalul Curţii poate complica munca CPI, iar organizațiile financiare ar putea refuza să lucreze cu CPI, de teama represaliilor americane.
Sancţiunile ar putea, de asemenea, să afecteze operaţiunile tehnice şi informatice ale Curţii, inclusiv strângerea de probe. Există temeri că până şi victime ale unor atrocităţi ar putea ezita să se manifeste.
Ştiri video recomandate
