Lista Studenților, formațiunea de opoziție din Serbia este o mișcare complet atipică pentru politica europeană din ultima vreme. Formațiunea tocmai ce a câștigat în mod surprinzător alegerile parlamentare sârbe, „detronându-l” pe Aleksandar Vucici, omul „forte” de la Belgrad care conduce țara din diverse ipostaze instituționale (premier și președinte) de aproape 15 ani.
Totul a început cu prăbușirea unei copertine. Pe 1 noiembrie 2024, copertina din beton a gării recent renovate din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Numeroși sârbi au pus tragedia pe seama corupției și neglijenței din procesul de reconstrucție coordonat de stat, scrie Nacionale.com.
Pe 22 noiembrie 2024, studenții Facultății de Arte Dramatice din Belgrad au fost atacați în timpul unui moment de reculegere în memoria victimelor. Ca reacție, au ocupat facultatea. În numai câteva săptămâni, majoritatea universităților din Serbia se aflau în grevă.
Fiecare facultate blocată era condusă de un plenum, o adunare deschisă în care fiecare student avea dreptul să vorbească și să voteze. Studenții și profesorii au explicat pentru Reuters că persoanele care reprezintă public mișcarea sunt schimbate periodic, pentru a le proteja de campaniile de denigrare.
Cele patru revendicări inițiale erau:
-
Publicarea tuturor documentelor privind reconstrucția gării.
-
Identificarea și urmărirea penală a persoanelor care au atacat studenți.
-
Retragerea acuzațiilor împotriva protestatarilor arestați.
-
Creșterea cu 20% a finanțării învățământului superior.
Pe parcursul anului 2025, mișcarea a umplut piețele din întreaga țară. Cea mai amplă manifestație, organizată la Belgrad pe 15 martie 2025, a atras între 275.000 și 325.000 de participanți, potrivit Arhivei Adunărilor Publice, o organizație independentă care estimează numărul participanților la manifestații.
Ministerul de interne a estimat că, în momentul de vârf, la protest participau 107.000 de persoane.
Din stradă, la urne
Pe 5 mai 2025, studenții au cerut organizarea de alegeri anticipate.
În iunie 2025, au publicat un program politic și regulile de selecție a candidaților: niciun student nu putea candida și nu erau acceptate persoane care făcuseră vreodată parte din coaliția de guvernare sau care ocupaseră funcții oficiale în partidele opoziției parlamentare. Vucici a convocat alegerile pe 9 septembrie 2026.
Comisia Electorală Republicană (RIK) a înregistrat lista sub denumirea „Studentska lista – Studenti pobeđuju” („Lista Studenților – Studenții câștigă”).
Cei 250 de candidați ai săi, printre care profesori, medici, actori, fermieri și activiști, au fost selectați, potrivit studenților, în cadrul adunărilor universitare, nu în culisele partidelor politice.
„Nu am căutat oameni care să dea cel mai bine pe un panou publicitar”.
Lista este condusă de cardiologul Ilija Srdanovici, din Novi Sad, deși studenții au precizat că acest lucru nu înseamnă că el va deveni automat prim-ministru.
Mai multe partide de opoziție au renunțat la propriile liste electorale pentru a-i susține pe studenți, printre acestea numărându-se Partidul Democrat, Frontul Verde-Stânga, Mișcarea Cetățenilor Liberi și coaliția Serbia Populară, potrivit publicației 021.rs. Alte formațiuni, inclusiv partidul lui Dragan Djilas, au candidat separat.
Ce promit studenții:
-
Justiție: Independența instanțelor și a parchetelor și înființarea unui parchet specializat în anchetarea funcționarilor publici.
-
Corupție: Reguli mai stricte privind achizițiile publice și o evaluare independentă a marilor proiecte de construcții.
-
Servicii publice și economie: Îmbunătățirea educației, a sistemului medical și a agriculturii, creșterea salariului minim și oprirea proiectului de exploatare a litiului de la Jadar.
-
Politică externă: Suveranitate, integritate teritorială și neutralitate militară. Reuters a remarcat că reprezentanții mișcării au vorbit puțin despre Uniunea Europeană.
Poziția privind Kosovo
Memorandumul Listei Studenților privind Kosovo descrie provincia drept „o parte inalienabilă și integrantă” a Serbiei, potrivit candidatei Milena Petrovici, citată de KoSSev pe 16 octombrie.
Totuși, liderii mișcării au declarat pentru săptămânalul Vreme că „Kosovo este Serbia” nu va fi un slogan de campanie și că viitorul Kosovo nu va fi decis „în spatele ușilor închise”.
Jugoslav Gașici, candidat care predă la facultatea de medicină administrată de Serbia în Mitrovița de Nord, a declarat pentru Danas, pe 18 octombrie, că Lista Studenților va începe prin a reexamina toate acordurile semnate și nesemnate dintre Belgrad și Priștina și va păstra organizațiile sârbe care mai funcționează în Kosovo.
Înregistrarea acestor organizații în sistemul administrativ din Kosovo ar fi acceptabilă, a declarat el, dar „kosovarizarea” lor nu.
Simbolistica cifrei 3 și „salutul studenților”
Cifra 3 a Listei Studenților este prezentă aproape peste tot în Belgrad. Pe ziduri, indicatoare rutiere, bănci, cabine telefonice și chiar pe asfalt. Oriunde privești în capitala Serbiei, vezi simbolul „Listei Studenților – Studenții câștigă”. Acesta nu este doar numărul listei de pe buletinul de vot pentru alegerile parlamentare din 2026, ci are și o semnificație controversată în Balcani.
Belgrad – „Trei este un număr magic”, spune un vechi cântec educativ. „Trecutul, prezentul și viitorul” par să răsune pe străzile Belgradului, unde cifra 3 a Listei Studenților poate fi văzută aproape peste tot, devenind simbolul electoral definitoriu al acestei zile cruciale de vot.
Pe ziduri, stâlpi de iluminat, afișe de teatru, indicatoare rutiere și trotuare. Pe bănci, mesele cafenelelor și adăposturile din stațiile de autobuz. Pe panouri publicitare și afișele electorale ale altor partide, pe chipul lui Aleksandar Vucici și pe cabinele telefonice publice.
Este imposibil să te plimbi prin Belgrad fără să remarci cât de mult a ajuns să domine spațiul public numărul „Listei Studenților – Studenții câștigă” de pe buletinul de vot. Este încă un semn al influenței extinse a mișcării studențești și al capacității sale de a ajunge la cetățeni din toate categoriile sociale.
Spre deosebire de celelalte liste, în special „Aleksandar Vucici – Serbia Unită”, cu numărul 1, și „Ivica Dacici – Factorul stabilității!”, cu numărul 2, care au optat pentru campanii convenționale și costisitoare, concentrate pe panouri publicitare amplasate în cele mai vizibile și strategice puncte ale orașului, studenții au ales o abordare diferită.
Deși au instalat și ei câteva afișe de mari dimensiuni, în săptămânile premergătoare scrutinului din 25 octombrie și-au intensificat eforturile de a împânzi orașul cu simbolul lor electoral. Acesta este imediat recognoscibil și ușor de reținut, dar are și multiple semnificații.
În Serbia, până la urmă, cifra trei, mai ales atunci când este reprezentată prin ridicarea degetului mare, a arătătorului și a degetului mijlociu, nu este un număr oarecare.
Salutul cu trei degete, cunoscut în sârbă drept „pozdrav sa tri prsta”, este foarte răspândit în Serbia, iar cea mai frecventă interpretare a originilor sale îl asociază cu Sfânta Treime din creștinismul ortodox.
Totuși, gestul este asociat și cu naționalismul militant sârb, ceea ce îl face deosebit de controversat în rândul sârbilor cu vederi progresiste.
Această asociere își are rădăcinile în războaiele din Iugoslavia din anii 1990, când gestul a fost popularizat și instrumentalizat de politicienii care promovau ideea unei Serbii Mari, un stat în care toți sârbii ar fi urmat să trăiască împreună după destrămarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, precum și de soldații și membrii grupărilor paramilitare care luptau în Croația, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.
Chestiunile naționaliste nu reprezintă, cu siguranță, principala prioritate a studenților, care se concentrează asupra combaterii corupției și clientelismului și asupra inversării procesului de erodare a statului de drept în Serbia.
În același timp, o mică parte a mișcării este apropiată de naționalismul de dreapta, în vreme ce mișcarea în ansamblul său a adoptat o poziție ambiguă față de sloganurile și simbolurile naționaliste, care continuă să fie populare în rândul unor segmente importante ale populației.
Ilija Srdanovici, un adversar „neașteptat” pentru Vucici
Ilija Srdanovici ar părea la prima vedere un adversar improbabil pentru liderul autoritar de până acum al Serbiei, Aleksandar Vucici. La un interviu acordat BBC, el a sosit pe motocicletă, purtând o jachetă galbenă fluorescentă inscripționată cu sloganuri de susținere a studenților.
În loc să candideze ei înșiși, studenții reuniți în adunările organizate în facultățile universităților din țară au ales 250 de candidați pentru alegerile parlamentare, lista fiind condusă de Srdanovici, profesor la Universitatea din Novi Sad.
„Este absolut firesc să fiu alături de studenții mei și să îi ajut în lupta lor dreaptă”, a declarat Srdanovici pentru BBC.
Indiferent de funcția oficială deținută, nu a existat niciodată vreo îndoială că Vucici era cel care conducea țara, imagine promovată cu entuziasm de presa sârbă, în mare parte lipsită de spirit critic față de el.
La fel ca mișcarea de protest din care s-a format, Lista Studenților nu are o structură ierarhică și nici un lider desemnat. Această caracteristică o transformă într-o inițiativă politică fără precedent în istoria democratică relativ scurtă a Serbiei.
Ilija Srdanovici conduce lista candidaților, dar nu este liderul mișcării și nici nu ar fi neapărat prima opțiune pentru funcția de prim-ministru în cazul unei victorii.
Srdanovici insistă că Lista Studenților are o viziune clară:
„Le oferim cetățenilor noștri valorile fundamentale ale unei societăți civilizate, pe care regimul de până acum le-a răpit oamenilor. Și sperăm că a fost pentru ultima dată.”
Ceilalți candidați ai Listei Studenților provin din domenii foarte diverse, de la mediul universitar și sport până la economie și inginerie. Niciunul nu are experiență politică. Dar studenții care i-au selectat consideră că acest lucru reprezintă un avantaj, nu un dezavantaj.
„Am adunat oameni care sunt cu adevărat printre cei mai buni în domeniile lor și chiar credem că sunt suficient de competenți pentru a conduce țara”, spune Aleksandra, o studentă de la Universitatea din Novi Sad care a dorit să-și dezvăluie doar prenumele.
„Toți sunt uniți de aceeași viziune asupra unei țări în care libertatea de exprimare este respectată, în care poți merge spre casă în toiul nopții fără să fii bătut de niște huligani”, adaugă ea.
