Când insula Santorini a fost zguduită de mii de cutremure de mică intensitate la începutul acestui an, mulți au rămas nedumeriți cu privire la sursa fenomenului.
Aceste mișcări telurice au durat mai mult de o lună și au forțat peste 10.000 de oameni să plece de pe insula greacă.
Au fost episoade în care cutremurele se produceau la fiecare câteva minute.
Cel mai mare cutremur a avut o magnitudine de 5,3.
Emilie Hooft, geofizician la Universitatea din Oregon, a avut o bănuială în legătură cu originea seismelor și a găsit, în cele din urmă, dovezile de natură să-i susțină intuiția științifică, notează presa internațională.
Un articol științific descrie seria de seisme din Santorini înainte ca acestea să înceapă
Cu doar 10 zile înainte de seismele multiple, laboratorul lui Hooft a publicat un articol în care documenta noile descoperiri în legătură cu sistemul vulcanic din jurul insulei Santorini.
Unii oameni de știință au presupus că pentru cutremurele din zonă este responsabil un eveniment tectonic asociat cu sistemul de falii din apropierea insulei.
Însă cercetările lui Hooft sugerau că seismele sunt, de fapt, întreținute de activitățile vulcanice din adâncurile scoarței terestre.
Mai precis, ar fi vorba despre mișcarea magmei care se produce la o adâncime de șase până la nouă mile (9,6 - 14,5 kilometri) sub sistemul vulcanic.
"Am găsit magmă la adâncimi mai mari, deplasată atât de vulcanul principal, cât și de muntele submarin vulcanic activ, situat la 10 kilometri. Doi doctoranzi au lucrat cu mine pentru a sonda sub sistemul vulcanic mai adânc decât orice efort anterior. Ei au găsit magmă care s-a dovedit a fi sursa unei injecții laterale, adânc în scoarță, situată exact acolo unde a început seria de seisme", a indicat Emilie Hooft.
Laboratorul său a publicat două articole conexe la începutul acestui an în revista Geochemistry, Geophysics, Geosystems.
Ambele au la bază cercetări aprofundate asupra structurii crustei terestre și evoluției magmatice a complexului vulcanic Santorini.
În documentarea primului articol au fost utilizate unde sonore pentru a cartografia conținutul sistemului magmatic.
În al doilea articol, undele sonore cu diferite frecvențe au fost folosite pentru a depista magmă sub regiunea vulcanică, care, în mod surprinzător, se alinia cu locația activității seismice.
Geofizician: Cutremurele din Santorini sunt de origine vulcanică
Undele sonore, generate prin intermediul unor butelii cu aer comprimat, au fost în măsură să detecteze tipul de material din care este alcătuit sistemul vulcanic, inclusiv lava, roca și apa.
"Deoarece cutremurele recente nu erau în concordanță cu niciuna dintre caracteristicile vulcanice cunoscute, unii oameni de știință nu le-au recunoscut imediat ca având o origine vulcanică. Cercetările noastre au arătat că aceste cutremure (...) provin, de fapt, chiar din această regiune de depozitare a magmei adânci, pe care am descoperit-o", a precizat Emilie Hooft.
"Cercetările noastre întăresc opinia tot mai răspândită că agitația vulcanică nu trebuie considerată în mod izolat, ci ca parte a unui sistem complex și în evoluție format din magmă, falie și crustă. Mișcarea magmei este adesea ghidată de caracteristicile structurale ale crustei, cum ar fi fisurile din sistemul de falii, ceea ce înseamnă că viitoarele agitații vulcanice pot avea loc în afara centrelor vulcanice tradiționale", a continuat ea.
Scoarța terestră are, în general, o grosime de aproximativ 24 km, iar până la aceste două proiecte, cercetările lui Hooft se limitau la primii 5-6 km ai scoarței.
Ea speră să continue să ducă mai departe munca de cercetare din Santorini, astfel încât să poată răspunde provocărilor actuale din vulcanologie.
Ştiri video recomandate
