Liderii NATO se pregătesc pentru situația foarte probabilă în care viitorul președinte al Franței să provoace o ruptură majoră în cadrul Alianței Nord-Atlantice: o posibilă retragere a Franței din NATO nu mai este deloc o temere îndepărtată, ci ar putea deveni o realitate extrem de păguboasă, atât pentru francezi, cât și pentru aliații NATO, informează Politico.
În prezent, NATO se confruntă deja cu atitudinea SUA față de țările europene din cadrul Alianței și încercările acestora de reînarmare, în fața amenințării tot mai mari a Rusiei.
Ultimele sondaje de opinie din Franța arată că în jur de jumătate dintre francezii cu drept de vot susțin candidații la alegerile prezidențilale de anul viitor care au o atitudine ostilă față de NATO.
Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta Adunarea Națională (Rassemblement National) și-a anunțat deja candidatura la alegerile prezidențiale din 2027 și intenționează să scoată Franța din structura de comandă a NATO, în vreme ce candidatul extremei stângi, Jean-Luc Mélechon, a spus că vrea chiar ieșirea din Alianța Nord-Atlantică.
O ieșire a Franței din NATO, în condițiile în care vorbim de singura putere nucleară da UE - ar provoca o veritabilă undă de șoc în cadrul alianței militare cu implicații directe asupra desfășurărilor de trupe franceze din România și Estonia.
Iar „timing”-ul nu putea fi mai prost: SUA, sub administrația Trump, a anunțat deja reducerea trupelor americane din Europa și lasă tot mai mult în seama aliaților europeni sarcina de a se apăra în fața unui posibil atac venit din partea Rusiei.
Serviciile de informații militare ale Lituaniei au dezvăluit în august că Moscova ia în considerare posibilitatea de a lansa atacuri asupra unor obiective strategice din țările baltice folosind drone ucrainene, pentru a putea nega implicarea în atacuri pe teritoriul NATO.
„Cu o prezență mai mică a SUA (în Europa), fix ce nu-ți dorești e să ai altă țară importantă din Europa care se distanțează de Alianță”, a spus Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al NATO.
Franța a mai ieșit o dată din structura de comandă a NATO, în anii 1960
Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate peste 8 luni. Oficialii NATO speră ca aceste mesaje anti-Alianță să se mai tempereze în timp și dau ca exemplu cazul actualei premiere italiene Giorgia Meloni. Dar „amenințarea” unei ruperi a alianței rămâne.
„Mi-e frică de rezultatul acestor alegeri”, a spus, sub anonimat, un ofiial NATO.
Ieșirea Franței din comanda militară a NATO - promisă de Le Pen - nu e însă o premieră. O decizie similară a fost luată în 1966 de către președintele francez din acea perioadă, Charles de Gaulle, care a invocat „suveranitatea” Franței.
Decizia lui De Gaulle a dus la retragerea a 26.000 de militari NATO din Franța și relocarea comandei NATO în Belgia.
În prezent, cea mai mare temere legată de o ieșire a Franței din NATO e legată de contingentul miliar francez dislocat în România, arată Politico.
În prezent, Franța are în România 1.200 de militari. Alte chestiuni vitale în relația Franței cu NATO vizează cooperarea în domeniul armamentului nuclear și folosirea datelor satelitare pentru informații militare. Fără Franța, NATO nu ar mai dispune de capacitatea unui portavion nuclear („Charles de Gaulle”), flota de nave amfibii pentru desant din clasa Mistral sau a datelor de intelligence furnizate de sateliții francezi.
