Timp de două decenii, liderii UE au trecut, cum au putut, dintr-o criză în alta, de la momentul în care Grecia s-a aflat la numai câteva zile de excluderea din zona euro până la invazia rusească în Ucraina, care a obligat milioane de oameni să caute refugiu în Uniune. De fiecare dată, au reușit să găsească o soluție În cazul AI, însă, lucrurile par să stea diferit, scrie Politico, luni. Experții în tehnologie, reprezentanții industriei și chiar guvernele descriu o stare de paralizie, lipsă de concentrare și resemnare în capitalele europene.
Este semnificativ faptul că liderilor UE le-au trebuit patru ani de la lansarea ChatGPT (în noiembrie 2022) pentru a ajunge să discute despre inteligența artificială la un summit, organizat, vineri, la Dublin. Și chiar și atunci, subiectul nu a stârnit prea mult entuziasm.
„Există lucruri mult mai importante”, a declarat pe un ton disprețuitor prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, la sosirea la reuniune.
El se referea la problema urgentă, deși probabil nu una care să amenințe existența civilizației, a desemnării persoanei care ar trebui să reprezinte UE la negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina.
Autorii unui raport publicat în urmă cu două luni, printre care se numără doi dintre fondatorii AI moderne și directori de rang înalt de la OpenAI și Anthropic, nu ar fi de acord cu evaluarea lui Kulbergs.
În raport se avertizează că o „explozie a inteligenței” AI riscă să „erodeze grav mecanismele de control și limitare a puterii în interiorul statelor, companiilor și ramurilor guvernamentale, precum și în relațiile dintre acestea”.
Însă, chiar și întrebarea privind măsurile concrete pe care Europa ar trebui să le ia în domeniul AI rămâne profund controversată.
Ar trebui să încerce să concureze cu SUA și China prin dezvoltarea propriilor modele AI de ultimă generație sau să se concentreze pe reglementarea tehnologiei și pe asigurarea condițiilor în care companiile și economiile europene să poată beneficia de aceasta?
Cele două obiective nu sunt neapărat incompatibile, dar urmărirea lor necesită bani, angajament politic și disponibilitatea de a acționa rapid.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a abordat direct resemnarea Europei în discursul său de vineri.
„Urăsc ideea repetată la nesfârșit că Europa ar fi pierdut deja cursa AI”, a declarat ea.
Care apocalipsă?
Dacă Europa crede că se află în pragul unei apocalipse provocate de AI, comportamentul liderilor săi nu lasă această impresie.
La Dublin, liderii au ascultat, printre alții, prezentarea informaticianului Geoffrey Hinton, laureat al Premiului Nobel, considerat unul dintre părinții fondatori ai AI moderne și coautor al raportului despre explozia inteligenței.
Hinton a avertizat că dezvoltarea AI ar putea depăși capacitatea omenirii de a o controla. El estimează că există un risc de 10-20% ca această tehnologie să provoace, în cele din urmă, dispariția oamenilor în următoarele decenii.
Potrivit unui oficial european, discuțiile au oscilat între amenințarea existențială la adresa omenirii și potențialele beneficii economice ale tehnologiei.
Liderii l-au ascultat și pe Arthur Mensch, directorul general al companiei Mistral, care în ultimele săptămâni a respins categoric ideea că Europa ar trebui să abandoneze cursa pentru dezvoltarea celor mai avansate modele AI.
Decizia de a invita experți din afara structurilor europene a reprezentat, în sine, o recunoaștere a faptului că liderii consideră că nu au suficiente cunoștințe în acest domeniu.
Rezumând lipsa lor relativă de experiență în această privință, un oficial european de rang înalt a recunoscut: „Nu vom pretinde că suntem experți în AI”.
Nu a trecut mult timp până când discuțiile de vineri s-au îndreptat către subiecte mai familiare: Ucraina și persoana care ar trebui să reprezinte UE la negocierile de pace cu Moscova și Kievul.
Contrastul cu Statele Unite este izbitor.
La Washington, competiția electorală și sumele tot mai mari de bani provenite atât de la grupările favorabile AI, cât și de la cele care se opun acesteia i-au determinat pe politicieni să adopte poziții din ce în ce mai bine definite privind tehnologia.
În Europa, în schimb, dezbaterea nu a căpătat încă aceeași importanță politică, iar subiectul trebuie prea des să concureze pentru atenție cu numeroasele alte crize și priorități ale Uniunii.
Rămânerea în urmă
Liderii vor reveni asupra acestui subiect la un summit programat peste trei luni, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, vrea ca toți funcționarii publici greci să se familiarizeze cu funcțiile de bază ale inteligenței artificiale, în următorii trei sau patru ani.
Însă, consecințele rămânerii în urmă în domeniul AI ar putea fi la fel de importante din punct de vedere politic precum cele economice sau tehnologice.
Liderii reuniți la Dublin, printre care președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz, au fost deja martorii slăbirii consensului politic european și ascensiunii formațiunilor naționaliste.
Rassemblement National, partidul lui Marine Le Pen, se pregătește să ajungă la putere în Franța, în timp ce Alternativa pentru Germania atrage un nivel de susținere nemaiîntâlnit pentru o formațiune de extremă dreapta în această țară din anii 1930.
Dezamăgirea economică și nemulțumirile legate de migrație contribuie la această schimbare.
AI amenință să provoace noi perturbări, cu posibile consecințe profunde asupra locurilor de muncă, informației și democrației.
Uljan Sharka, directorul general al unei companii europene de AI, a avertizat că Uniunea este deosebit de vulnerabilă la interferențele electorale, în condițiile în care mai multe țări importante din UE vor organiza alegeri anul viitor.
El a cerut crearea unui sistem de monitorizare și combatere a interferențelor electorale realizate cu ajutorul AI, susținând că acestea ar trebui tratate asemenea „terorismului”.
Există și o problemă mai imediată: dacă Europa poate funcționa fără tehnologia și infrastructura pe care le importă din străinătate.
O pană a serviciilor Microsoft, produsă joi și vineri, a afectat structurile UE și a oferit o nouă dovadă incomodă a dependenței Uniunii de tehnologia americană.
Întrebat ce s-ar întâmpla dacă Europa nu ar reuși să scape de această dependență, un oficial de la Bruxelles a oferit o evaluare tranșantă.