Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Volodimir Zelenski: Situația din Donețk rămâne deosebit de tensionată, în special direcția Pokrovsky
- Emmanuel Macron, despre invazia rusă din Ucraina: „Sper că nu va trebui să mergem la război“
- Mircea Geoană, despre Macron şi trupe în Ucraina: Trimite un mesaj de nevoie imperioasă de a continua sprijinul
- Restaurant din Doneţk, bombardat de ucraineni. Mai multe persoane au murit în atac
- Lupte grele în regiunea ucraineană Harkov, după ce rușii au intensificat atacurile
- Polonia ridică fortificații de-a lungul frontierei cu Belarus
- Ofensiva rusă de la Harkov a dus la evacuarea a peste 1700 de persoane
- Sateliții Starlink, pe care se bazează și armata ucraineană, loviți de furtuna geomagnetică
- Comandantul forțelor terestre ucrainiene: "Rusia ştie că situaţia s-ar putea întoarce împotriva lor"
- Rezultatele noului front deschis de Rusia: avans de aprox. 5 km în teritoriul ucrainean
- Cehia l-a plasat pe generalul-maior al serviciilor secrete militare ruse, Andrei Averianov, pe lista de urmăriților
- Casa Albă: "Rusia își va intensifica atacurile în nordul Ucrainei, după ce a început ofensiva în Harkov"
- Analist britanic: Atacul din Harkov este menit să-i forțeze pe ucraineni să-și împrăștie resursele pe un front mai larg
- Ucraina așteaptă primele avioane F-16 în această vară
- SUA pregătesc un nou pachet de ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina
- Zelenski confirmă că Rusia a lansat o ofensivă în regiunea Harkov
Update 22:10 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în discursul său video zilnic că luptele au loc sâmbătă în șapte sate de graniță din regiunea Harkovului și a numit situația din regiunea Donețk „deosebit de tensionată”.
„Operațiunile noastre defensive continuă în regiunea Harkov, în zona satelor Strilecha, Krasne, Morokhovets, Oliynykovo, Lukiantsi, Hatyshche și Pletenivka”, a spus el.
„De asemenea, situația din Donețk rămâne deosebit de tensionată, în special direcția Pokrovsky”, a adăugat el.
Update 20:40 Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a susținut că o trimitere de trupe la sol în Ucraina nu este exclusă dacă Moscova va străpunge liniile frontului, a declarat recent că speră că nu se va întâmpla acest lucru.
Într-un videoclip publicat aparent pentru a susţine dificila campanie pentru alegerile europene a lui Valérie Hayer, cea care se află în fruntea listei partidului prezidenţial, Emmanuel Macron răspunde unor întrebări pe care le-ar fi primit pe reţelele sociale, relatează „Le Figaro“.
Je réponds à vos questions sur l’Europe. pic.twitter.com/fT7AnXed6w
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) May 11, 2024
"Vom merge la război?" - suna una dintre aceste întrebări. "Sper că nu va trebui să mergem la război", răspunde preşedintele Macron.
"Ucraina a fost atacată de Rusia, iar la un moment dat trebuie să reuşim să descurajăm Rusia să continue să avanseze. Suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei sunt în joc. Dar statul de drept şi regulile noastre comune sunt, de asemenea, în joc. Iar dacă lăsăm lucrurile aşa cum sunt în Ucraina, legea celui mai puternic va prevala. Şi nu putem fi în siguranţă, se întâmplă la 1.500 de kilometri de locul în care trăim", a avertizat el. „Trebuie să fim uneori disuasivi şi credibili pentru adversarii noştri, spunându-le: dacă mergeţi prea departe şi dacă ameninţaţi interesele noastre, propria mea securitate, atunci nu exclud să intervin“, a explicat sâmbătă şeful statului francez.
Lui Emmanuel Macron îi place cu siguranţă să se arate ca un războinic, comentează „Le Figaro“.
Mai întâi, la sfârşitul lunii februarie, el a spus că trimiterea de trupe franceze "în mod dinamic" în Ucraina nu ar trebui "exclusă", pentru a redobândi "ambiguitatea strategică". Ambiguitatea a fost oarecum lămurită într-un interviu acordat publicaţiei „The Economist“ în data de 2 mai, când şeful statului a precizat condiţiile de intrare în război: "dacă ruşii ar străpunge liniile de front, dacă ar exista o cerere ucraineană - ceea ce nu este cazul astăzi - ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea", a susţinut Macron.
„Deci nu, sper din toată inima că nu va trebui să mergem la război. Nu, Franţa nu este o putere de război, ci o putere de pace. Dar da, dacă vrem pace, trebuie să o protejăm. De aceea trebuie să ne înarmăm şi de aceea trebuie să fim uneori disuasivi şi credibili pentru adversarii noştri, spunându-le: dacă mergeţi prea departe şi ameninţaţi interesele noastre, propria mea securitate, atunci nu exclud să intervin“, a conchis Macron.
Update 19:15 Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat sâmbătă, la Arad, referitor la afirmaţiile preşedintelui Franţei privind trimiterea de trupe în Ucraina, că Emmanuel Macron "trimite un mesaj de nevoie imperioasă de a continua să sprijinim Ucraina", dar la nivelul Alianţei nu există astfel de planuri.
"Preşedintele Franţei transmite un mesaj de nevoie imperioasă de a continua să sprijinim Ucraina. La nivel de NATO, unde deciziile se iau prin consens, nu avem în acest moment nici planuri şi nici intenţia politică de a desfăşura forţe NATO în Ucraina. La nivelul Alianţei, suntem în continuare interesaţi să sprijinim Ucraina cu tot ceea ce putem, dar în acelaşi timp suntem şi interesaţi să nu escaladăm acest război într-un conflict şi mai mare între NATO şi Rusia. De aceea este dreptul natural al liderilor noştri din ţările NATO să exprime puncte de vedere, să prezinte, în esenţă, un lucru pe care îl convenim şi îl ştim cu toţii: avem nevoie să îi sprijinim pe ucraineni", a declarat Geoană.
Întrebat de propriile "linii roşii" pe care NATO le-a trecut când a fost vorba de trimiterea unor arme în Ucraina şi despre posibilitatea ca trimiterea de trupe să fie o altă "linie roşie" călcată, Mircea Geoană a răspuns: "Noi avem o relaţie permanentă bazată pe încredere şi profesionalism între ţările care susţin Ucraina, sunt ţări NATO şi din afara NATO, şi partenerii noştri ucraineni.
Există un format de consultare permanentă între nevoile dânşilor şi situaţia de pe front, între capacitatea noastră industrială şi nevoile pe care dânşii le au. De aceea cred că în acest moment deciziile recente de a antrena (piloţi - n.r.) şi a oferi avioane F-16 ţin cont de situaţia de acum a războiului, de aceea nu cred că este vorba de a încălca linii roşii, ci de a avea o evoluţie a dinamicii acestui război".
Secretarul general adjunct a adăugat că "NATO este deţinătorul suprem de risc, de aceea, evident, aliaţii în mod individual au un anumit grad de libertate, dar atunci când este vorba despre Articolul 5, aici suntem cu toţii legaţi de acest articol".
El a spus că nu se poate estima cât va mai dura războiul, dar "un singur lucru este clar, că acest război va mai continua".
"De ambele părţi există mobilizare de resurse umane, materiale, economice, logistice şi în acest moment toate indiciile conduc către prelungirea acestui război", a spus Geoană, ca a adăugat că Occidentul învaţă din acest război şi a realizat că trebuie să investească din nou în industria de apărare.
"Azi am redescoperit că războiul poate reveni şi a revenit în Europa, trebuie să ne apucăm să investim mai serios în industria de apărare, inclusiv în România, unde trebuie să avem o renaştere a industriei de apărare", a spus Mircea Geoană.
Întrebat ce garanţii suplimentare ar trebui să primească România dacă trimite sistem antiaerian Patriot în Ucraina, Geoană a spus că la nivelul NATO se lucrează "ca în fiecare moment toţi aliaţii să fie protejaţi". El a subliniat că şi după incidentele cu drone căzute pe teritoriul României aliaţii NATO, la solicitarea României, au luat măsuri suplimentare de apărarea a zonei.
Secretarul general adjunct al NATO a fost prezent la Arad pentru a-şi lansa volumul "Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO", care a avut loc în cadrul unei dezbateri pe teme de politică naţională şi internaţională. Printre cei prezenţi s-au numărat mai mulţi foşti şi actuali lideri PNL, între care preşedintele PNL Arad, europarlamentarul Gheorghe Falcă.
Update 18:00 Cel puţin trei persoane au fost ucise şi alte opt au fost rănite sâmbătă, 11 mai, într-o lovitură ucraineană asupra unui restaurant din oraşul Doneţk, ocupat de Moscova şi situat în regiunea ucraineană cu acelaşi nume, în estul ţării.
"Restaurantul Paradise, situat în cartierul Kirovski din Doneţk, a fost lovit direct şi trei civili au fost ucişi", a anunţat pe Telegram guvernatorul instalat de Moscova în regiunea Doneţk, Denis Puşilin.
"Până acum, avem informaţii în legătură cu opt persoane rănite", a adăugat el, precizând că forţele ucrainene au folosit cel puţin două rachete lansate cu sisteme Himars, de fabricaţie americană.
Potrivit oficialului rus, o rachetă "a lovit direct restaurantul (peretele exterior, geamurile clădirii şi structurile stradale au fost avariate), iar o a doua a lovit o clădire neterminată situată în apropiere (acoperişul a fost deteriorat)".
Imaginile difuzate pe reţelele sociale de presa locală rusă arată o clădire cu ferestre sparte, iar trupuri sunt întinse pe jos.
Faţada clădirii era parţial prăbuşită, iar acoperişul a fost găurit, potrivit acestor imagini.
Oraşul ucrainean Doneţk, aflat sub controlul Moscovei şi situat foarte aproape de linia frontului, este cu regularitate ţinta atacurilor ucrainene în această regiune.
Atacul lansat de Kiev survine în momentul în care armata rusă a revendicat sâmbătă preluarea controlului a cinci sate din regiunea Harkov, unde desfăşoară o ofensivă terestră, şi o alta în regiunea Doneţk, mai la sud.
Update 16:00 Lupte grele au au loc sâmbătă într-o ofensivă a rușillor pentru ocuparea unor sate ucrainene din apropierea graniței cu Rusia. Armata rusă și-a intensificat atacurile în Harkov, a declarat guvernatorul regiunii.
"Inamicul continuă să preseze în nordul regiunii noastre. Forțele noastre au respins nouă atacuri", a declarat guvernatorul Oleh Syniehubov, citat de Reuters.
Ministerul Apărării de la Moscova a declarat că rușii au cucerit cinci sate de frontieră din regiunea Harkov. Pe de altă parte, Syniehubov a declarat că în toate cele cinci sate situate într-o zonă de trei până la cinci kilometri de granița cu Rusia încă au loc confruntări.
Armata ucraineană a declarat că au fost trimise întăriri în regiune pentru a ajuta la stabilizarea pozițiilor de apărare.
Update 15:10 Premierul polonez Donald Tusk a declarat sâmbătă că vor începe lucrările pentru întărirea întregii frontiere de est a ţării sale, în contextul unui "război hibrid" tot mai intens purtat de ţara sa cu migraţia ilegală din Belarus, transmite Reuters.
El nu a dat detalii despre acţiuni sau finanţarea alocată, însă a afirmat că pentru securitatea Poloniei "nu există limite".
"Frontiera polono-belarusă este un loc unic din cauza presiunii imigraţiei ilegale. Practic avem de-a face cu un război hibrid care avansează", a spus Tusk în cursul unei vizite la graniţă, unde s-a întâlnit cu grăniceri şi alţi militari. "Vreau să nu existe nicio îndoială - o ţară cu intenţii tot mai agresive împotriva Poloniei, cum este Belarus, este coorganizatoare acestei practici la frontiera poloneză", a insistat el.
Guvernul anterior de la Varşovia a acuzat în 2021 Minskul că organizează fluxul de migranţi pentru a face presiuni asupra Uniunii Europene în legătură cu sancţiunile impuse Belarusului, care însă a negat acuzaţiile.
Ulterior, tentativele de trecere a frontierei au continuat, cu fluctuaţii în funcţie de condiţiile meteorologice. Grănicerii polonezi raportează în prezent circa 300 de încercări de intrare ilegală în ţară în fiecare zi.
Relaţiile polono-belaruse s-au înrăutăţit după ce Rusia a invadat Ucraina, Minskul fiind un aliat al Moscovei. Înainte de mandatul lui Tusk, fusese deja construit la frontieră un gard de 180 de km lungime, înalt de 5,5 metri şi prevăzut cu un sistem de camere video şi senzori, pentru oprirea migraţiei ilegale.
Prim-ministrul a afirmat că fortificaţiile vor fi construite de-a lungul "întregii frontiere estice", ceea ce ar putea însemna că va fi întărită şi graniţa cu Ucraina. "Nu este doar frontiera internă a Poloniei, este şi frontiera Uniunii Europene. De aceea, nu mă îndoiesc că Europa va trebui să (...) investească în securitate prin investiţia în frontiera estică a Poloniei şi în securitatea frontierei noastre", a susţinut el.
Update 13:30 Ofensiva terestră rusă din regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei a determinat evacuarea a 1775 de locuitori, a comunicat sâmbătă în mediile sociale guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, citat de AFP.
Atacul prin surprindere al forţelor ruse care au trecut frontiera a fost însoţit de lovituri de artilerie asupra a 30 de localităţi în ultimele 24 de ore, a adăugat oficialul.
Ruşii au revenit astfel de partea ucraineană a frontierei din Harkov, de unde fuseseră respinşi în urmă cu aproape doi ani. O mare parte din regiune este controlată de Ucraina din septembrie 2022, reaminteşte AFP.
O sursă militară ucraineană de rang înalt a afirmat că inamicul a avansat circa un kilometru şi încearcă să creeze o "zonă tampon" pentru a împiedica atacurile pe teritoriul Rusiei din regiunile ucrainene Harkov şi Sumi.
Ministerul rus al apărării a informat sâmbătă, într-un comunicat pe Telegram preluat de Reuters, că forţele sale au doborât în cursul nopţii 21 de rachete şi 16 drone lansate de ucraineni asupra regiunilor Belgorod, Kursk şi Volgograd din vestul Rusiei.
Update 11:30 Starlink, unitatea de sateliţi a companiei SpaceX a lui Elon Musk, se confruntă cu disfuncţionalităţi, furnizând un serviciu precar, potrivit unui anunţ făcut sâmbătă pe site-ul companiei, relatează Reuters.
Echipa Starlink investighează problema, menţionează anunţul de pe site.
Elon Musk declarase anterior, într-o postare pe X, că sateliţii Starlink - pe serviciile cărora se bazează armata ucraineană - au fost supuşi unei presiuni mari din cauza furtunii solare geomagnetice, dar şeful SpaceX afirmase că aceştia rezistă.
Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din SUA a emis vineri un avertisment în legătură cu erupţii solare care vor genera o furtună geomagnetică rară, de nivel maxim, 5, fără precedent în ultimii ani, care poate afecta reţelele electrice şi sateliţii de comunicaţii.
Update 10:00 Comandantul forţelor terestre ucrainene a declarat, într-un interviu publicat vineri de The Economist, că se aşteaptă ca războiul împotriva Rusiei, care durează de 26 de luni, să intre într-o fază critică în următoarele două luni, pe măsură ce Moscova încearcă să exploateze întârzierile în furnizarea de arme occidentale pentru Kiev, relatează Reuters.
"Rusia ştie că, dacă vom primi suficiente arme într-o lună sau două, situaţia s-ar putea întoarce împotriva lor", a declarat generalul Oleskandr Pavliuk pentru revista The Economist.
Interviul lui Pavliuk, menţionează Reuters, a precedat atacul rusesc de vineri, cu blindate, în zone din nord-estul regiunii Harkov. The Economist scrie că Pavliuk credea că Moscova va rămâne concentrată pe avansul său lent prin regiunile Luhansk şi Doneţk din est. Rusia, a declarat Pavliuk revistei, "testează stabilitatea liniilor noastre înainte de a alege cea mai potrivită direcţie".
Ucraina are nevoie de mai multă apărare aeriană, a mai spus el, şi va primi un imbold odată cu livrarea anticipată a avioanelor de luptă F-16.
Forţele ruseşti au cucerit o serie de sate în est, după ce au capturat oraşul Avdiivka în februarie.
Însă Pavliuk a părut să minimalizeze semnificaţia posibilei pierderi a oraşului Ceasiv Iar din est, descris ca o poartă de acces către alte oraşe pe care Moscova le vizează, precum Kramatorsk şi Sloviansk. Pierderea oraşului Ceasiv Iar, a spus el, nu ar avea o "semnificaţie decisivă", deoarece este doar "o aşezare urbană obişnuită".
Pavliuk a mai declarat că, în opinia sa, Moscova ar urma să se concentreze din nou asupra Kievului, de unde forţele ruseşti s-au retras la începutul invaziei, după ce iniţial au încercat să avanseze spre capitală. "Apărarea Kievului rămâne una dintre principalele noastre preocupări, indiferent cât de greu este în est", a declarat el pentru The Economist. "Este inima Ucrainei şi ştim rolul cheie pe care îl va juca apărarea capitalei în viitor", a adăugat comandantul forţelor terestre ucrainene.
Update 09:00 Forţele ruse au început o operaţiune ofensivă de-a lungul graniţei ruso-ucrainene din nordul regiunii Harkov în dimineaţa zilei de 10 mai şi au obţinut câştiguri tactice semnificative, anunţă monitorulapararii.ro, care citează ISW.
Aceasta este probabil faza iniţială a unei operaţiuni ofensive la nord de oraşul Harkov, care are obiective operaţionale limitate, dar este menită să obţină efectul strategic de a atrage unităţi şi materiale ucrainene din alte sectoare critice ale frontului din estul Ucrainei.
Forţele ruse au înaintat până acum pe două direcţii de ofensivă, unul la nord de oraşul Harkov în direcţia Lyptsi şi unul la nord-est de oraşul Harkov, lângă Vovchansk.
Ministerul ucrainean al Apărării a raportat că grupuri de asalt cu blindate ruseşti de dimensiuni nespecificate au încercat să străpungă apărarea ucraineană lângă Vovchansk vineri dimineaţa devreme şi că luptele au continuat în zonă după ce forţele ucrainene au respins atacurile ruseşti.
Surse ruse şi ucrainene au declarat că forţele ruse au început, de asemenea, atacuri grele de infanterie între Strilecha (la nord de Lyptsi) şi Zelene (nord-est de Lyptsi) în noaptea de 9 spre 10 mai.
Surse ruse şi ucrainene au raportat că forţele ruse au intensificat semnificativ loviturile aeriene, bombardamentele şi loviturile cu lansatoare multiple de rachete împotriva poziţiilor, logisticii şi infrastructurii ucrainene înainte şi în timpul operaţiunilor ofensive ruseşti din aceste zone.
Până în dimineaşa zilei de sâmbătă, forţele ruse ar fi reuşit pătrunderi de aproximativ 5 km în interiorul teritoriului ucrainean, pe un front nu mai mare de 10 km, pe cele două direcţii de ofensivă, reuşind să captureze aşezările Strilecha, Krasne, Molokhovets, Pylna şi Borysivka, la nord-est de oraşul Harkov.
Urmează o perioadă decisivă a războiului, Rusia va intensifica eforturile ofensive pe toată lungimea frontului şi va expune unităţile tirurilor ucrainene. Este vital pentru Ucraina să creeze pierderi mari armatei ruse pentru a opri ofensiva şi a obţine condiţii favorabile pentru contraofensivă.
Update 08:00 Cehia l-a plasat pe generalul-maior al serviciilor secrete militare ruse (GRU) Andrei Averianov pe lista de urmăriților, relatează Kyiv Independent.
Anchetatorii țării cred că Averianov a coordonat presupusa operațiune a rușilor de sabotaj în 2014, care a dus la explozii la depozitul de muniții di orașul Vrbetice, din estul Cehiei, ucigând două persoane și provocând pagube în valoare de zeci de milioane de dolari.
Update 00:00 Statele Unite lucrează fără întrerupere pentru a ajuta Ucraina cu tot ce are nevoie pentru a se apăra, pe măsură ce ofensiva Rusiei se intensifică.
Reacția a venit, vineri, de la purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru Securitate Națională, John Kirby, citat de presa internațională.
Este posibil ca Rusia să facă progrese suplimentare în următoarele săptămâni în Ucraina, dar Statele Unite nu anticipează niciun succes major, a adăugat oficialul american.
Potrivit acestuia, Moscova "își va intensifica, cu siguranță, atacurile" și va angaja mai mulți soldați în următoarele săptămâni în nord-estul Ucrainei, în timp ce va încerca să creeze o "zonă-tampon" de-a lungul graniței.
"Nu anticipăm niciun progres major (al trupelor ruse). Avem încredere în forțele ucrainene şi lucrăm neobosit pentru a le trimite (...) armele de care au nevoie pentru a se apăra împotriva acestor atacuri", a conchis el.
Casa Albă a avertizat, totuși, că există semne că Rusia se pregătește pentru un asalt mai amplu asupra Harkovului.
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a informat despre "lupte intense" pe întreaga linie a frontului, în timp ce Rusia a lansat, vineri dimineață, o ofensivă terestră de anvergură în nord-estul Ucrainei.
"Există lupte intense pe toată linia frontului. Am discutat despre acțiuni defensive şi căi de a ne consolida pozițiile în regiunea Harkov", a spus Zelenski, susținând că atacurile ruse au i-au găsit "pregătiți" pe soldații ucraineni.
Război în Ucraina, 10 mai 2024 |Război în Ucraina, ziua 807. Zelenski confirmă că Rusia a lansat o ofensivă în regiunea Harkov: "Eram pregătiți!"
Război în Ucraina, 9 mai 2024 | Un ucrainean a încercat să scape de război în România, după ce și-a pus perucă și sâni falși
Război în Ucraina, 8 mai 2024 | Ucraina susține că a ajuns să producă la fel de multe drone cu rază lungă de acțiune ca Rusia
Război în Ucraina, 7 mai 2024 | Vladimir Putin a depus jurământul pentru al cincilea mandat prezidențial: "Vom deveni și mai puternici"
Război în Ucraina, 6 mai 2024 | Mai multe rachete de artilerie grea au lovit o centrală electrică din Donețk
