Funeraliile Papei Francisc au avut loc sâmbătă în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican, o ceremonie solemnă la care au participat sute de mii de oameni, lideri importanți din întreaga lume şi care a putut fi urmărită în direct de miliarde de oameni. Evenimentul a reprezentat și o ocazie pentru șefii de stat pentru a purta discuții, inclusiv în ceea ce privește războiul din Ucraina.
Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a murit luni, 21 aprilie, în a doua zi de Paşte, într-un an în care credincioşii catolici şi ortodocşi au celebrat Învierea Domnului în aceeaşi zi. În Duminica Paştelui, Papa a putut să-i salute din papamobil pe zecile de mii de credincioşi adunaţi în Piaţa Sfântul Petru, într-o mişcare surprinzătoare, dat fiind că încă era în convalescenţă după probleme grave de sănătate. La câteva ore după aceea, în primele ore ale dimineţii următoare, a suferit un accident vascular cerebral şi a intrat în stop cardiac. S-au sfârşit astfel 12 ani de papalitate, adesea turbulentă, în care primul papă argentinian s-a confruntat în mod repetat cu tradiţionaliştii şi i-a susţinut pe cei săraci şi marginalizaţi.
› Vezi galeria foto ‹
Pontiful a petrecut cinci săptămâni în spital la începutul acestui an, suferind de dublă pneumonie, dar părea să se recupereze lent.
Vaticanul a povestit marţi ultimele sale momente, spunând că moartea a venit rapid şi papa că nu a suferit. A început să se simtă rău luni, în jurul orei locale 5:30 a.m. (06.30, ora României) şi a fost asistat prompt de echipa sa medicală. Aproape o oră mai târziu, el a făcut un gest de adio faţă de infirmierul său mereu prezent, Massimiliano Strappetti, şi a intrat în comă. Ora decesului său a fost stabilită la 7:35 a.m. (8.35, ora României).
Îmbrăcat în veşmintele sale de papă şi ţinând în mâini un rozariu, Papa a fost aşezat într-un sicriu care mai întâi a fost plasat deschis în capela reşedinţei Santa Marta, unde a locuit în cei 12 ani ai papalităţii sale. Luni şi marţi, gărzile elveţiene au stat de o parte şi de alta a sicriului în timp ce demnitarii, inclusiv preşedintele italian Sergio Mattarella, i-au adus un omagiu primului papă latino-american. Apoi, miercuri dimineaţă, sicriul cu trupul său a fost dus în Bazilica Sfântul Petru situată în apropiere, într-o procesiune condusă de cardinali. Aici a odihnit până vineri seara, timp în care sute de mii de oameni au stat la cozi ore în şir pentru a-şi putea lua rămas bun.
Sute de mii de oameni au participat la funeralii, printre care și lideri importanți ai lumii
Peste 250.000 de persoane au înfruntat căldura şi s-au reunit sâmbătă în Piaţa Sfântul Petru din Roma pentru a asista la slujba de înmormântare a Papei Francisc, a anunţat biroul de presă al Sfântului Scaun.
Numeroşi credincioşi au umplut Piaţa Sfântul Petru, precum şi străzile din jur care duc la Vatican, de unde au putut să urmărească slujba religioasă prin intermediul unor ecrane de mari dimensiuni.
Potrivit AFP, circa 150.000 de persoane s-au reunit totodată sâmbătă pe străzile din Roma, de-a lungul traseului funerar, pentru a urmări papamobilul alb care a transportat sicriul Papei Francisc prin capitala Italiei până la bazilica Santa Maria Maggiore.
Angajaţii Protecţiei Civile au distribuit sticle de apă persoanelor reunite în proximitatea bazilicii Santa Maria Maggiore, unde Papa Francisc va fi înmormântat.
Oamenii au stat umăr la umăr sub un soare arzător, în contextul în care temperaturile au depăşit valoarea de 20 de grade Celsius la umbră.
Biroul de presă de la Vatican a anunţat că la acest eveniment au participat și 160 de delegaţii internaţionale, inclusiv aproximativ 50 de şefi de state şi 10 suverani în exerciţiu. Printre aceşti lideri ai lumii s-au numărat preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Preşedintele Argentinei, Javier Milei, în calitate de lider al ţării natale a Papei Francisc, a ocupat locul de frunte în aranjamentul locurilor din piaţă. A urmat delegaţia italiană, condusă de preşedintele Sergio Mattarella şi premierul Giorgia Meloni.
Locurile următoare au fost ocupate de suverani în exerciţiu, în funcţie de numele ţărilor lor, în ordine alfabetică în limba franceză, limba diplomaţiei internaţionale, inclusiv regele Felipe al VI-lea şi regina Letizia ai Spaniei şi regele Abdullah al II-lea al Iordaniei. Ei au fost urmaţi de mai mulţi preşedinţi ai unor ţări, inclusiv Frank-Walter Steinmeier al Germaniei, Luiz Inacio Lula da Silva al Braziliei şi Emmanuel Macron al Franţei.
La ceremonie au participat și președintele interimar al României Ilie Bolojan și premierul Marcel Ciolacu.
Discuții de pace la funeralii
Evenimentul a reprezentat și o ocazie pentru șefii de stat pentru a purta discuții, inclusiv în ceea ce privește războiul din Ucraina.
Preşedintele SUA, Donald Trump, şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, aflaţi la Roma, au avut o discuție de câteva minute în timpul funeraliilor Papei Francisc. Deși, cei doi șefi de stat au convenit să poarte mai multe discuții după slujba de înmormântare, președintele american a plecat înapoi spre SUA imediat după terminarea ceremoniei, potrivit Kyiv Independent și Sky News.
Preşedintele ucrainean a declarat că se aşteaptă la „rezultate” după întâlnirea „simbolică” avută cu omologul său american.
„O bună reuniune. Am discutat mult faţă în faţă. Sper că vom obţine rezultate privind toate punctele abordate”, a indicat Zelenski pe social media, subliniind că doreşte o „încetare a focului totală şi necondiţionată” în Ucraina.
Și Casa Albă a calificat conversația dintre Zelenski și Trump drept „foarte productivă” și a promis să furnizeze mai multe informații ulterior.
Ulterior, şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, s-a întânit la Roma cu Zelenski, după funeraliile Papei Francisc, unde au discutat despre „continuarea eforturilor de pace” în Ucraina, în plină polemică privind o posibilă încetare a focului promovată de Donald Trump, a declarat ministrul ucrainean de Externe.
Situația rămâne tensionată după ce în presă au apărut detalii cu planul lui Trump de încetare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu mai bine de trei ani, care prevede între altele păstrarea Crimeei de către Rusia, pe care a anexat-o ilegal în urmă cu 11 ani.
Kievul, prin canale diplomatice, propusese Italiei și mai multor parteneri europeni să organizeze un summit privind Ucraina pe fundalul vizitei liderilor străini la Roma pentru funeraliile Papei Francisc.
Nu toată lumea a fost de acord cu necesitatea unui astfel de summit cu această ocazie, potrivit ziarului italian, citat de numeroase media de la Kiev. Se pare că atât premierul italian, Giorgia Meloni, cât și ministrul său de Externe, Antonio Tajani, și-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că un astfel de summit ar putea avea loc în ziua înmormântării Suveranului Pontif. Tajani și-a exprimat rezerva, afirmând că acest lucru ar fi foarte dificil, inclusiv din punct de vedere logistic.
