Norvegia i-a răspuns lui Donald Trump, după ce acesta a jignit țara pentru că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, iar ministrul de Externe, Espen Barth Eide, a declarat că președintele american „știe foarte bine” că acel comitet Nobel este independent și că guvernul de la Oslo nu are nicio influență asupra celui care primește distincția, scrie The New York Times.
În primul său mandat, președintele Trump a fost amabil cu Norvegia și a descris-o drept o țară din care Statele Unite ar trebui să primească mai mulți imigranți. Duminică însă, la două săptămâni după ce Comitetul Nobel norvegian a acordat Premiul pentru Pace pe 2026, el a denigrat țara folosind un termen vulgar.
„Sincer, Norvegia e de rahat”, a spus Trump duminică, la un miting electoral în Port Huron, Michigan. „Norvegia a devenit, de fapt, o țară de rahat”.
El a sugerat că Statele Unite ar trebui să primească mai puțini imigranți norvegieni, spunând: „Eu nu am primit Premiul Nobel.”
„Așa că nu vreau pe nimeni din Norvegia”, a continuat președintele. „Nu vreau să am nimic de-a face cu Norvegia”.
Premiul Nobel pentru Pace, pentru care președintele a făcut campanie deschisă, a fost acordat la Oslo avocatei sud-africane pentru drepturile omului Navi Pillay.
Declarațiile lui Trump au fost primite cu nedumerire și exasperare în Norvegia, unde cei mai importanți oficiali ai guvernului au repetat de mai multe ori că nu au nicio influență asupra celui căruia i se acordă premiul.
„Știe foarte bine că acel comitet Nobel este independent”, a declarat luni ministrul de Externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, pentru postul public NRK. „I-am reamintit acest lucru, în caz că se întreabă cineva, și situația rămâne aceeași.”
Norvegienii și-au exprimat pe rețelele sociale consternarea față de remarcile lui Trump, deși puțini au părut surprinși. Unii au amintit că, în 2018, Trump descrisese Norvegia în termeni elogioși, cu o tentă rasială, atunci când a pus-o în contrast cu Haiti.
În declarațiile pentru NRK, Barth Eide a încercat, de asemenea, să minimalizeze insulta lui Trump, prezentând-o drept retorică de campanie, și a declarat că Norvegia acordă „o mare importanță” relației de lungă durată cu Statele Unite.
Potrivit biroului de statistică al guvernului norvegian, în 2025 au emigrat mai mulți americani în Norvegia decât norvegieni în Statele Unite. Anul trecut, 1.529 de cetățeni americani s-au mutat în Norvegia, în timp ce 1.005 norvegieni s-au stabilit în Statele Unite.
Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a declarat, luni, că Trump merita premiul pentru politica sa externă, care, potrivit ei, a inclus avansarea negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia și obținerea unui acord de eliberare a ostaticilor între Israel și Hamas.
„Președintele merită Premiul Nobel pentru Pace de mai multe ori pentru aceste eforturi extraordinare și neobosite de a promova pacea în lume”, a declarat ea.
Norvegienii privesc, în general, cu un oarecare scepticism declarațiile publice ale lui Trump, a declarat Eirik Lokke, analist la Civita, un think tank centrist din Oslo.
„Pur și simplu ne-am obișnuit cu comportamentul lui imprevizibil și avem tendința să nu luăm fiecare izbucnire prea în serios”, spune el.
„Comitetul Nobel este complet independent de guvernul norvegian”, a transmis, printr-o declarație, Erik Aasheim, purtător de cuvânt al Institutului Nobel norvegian.
Parlamentul Norvegiei numește cei cinci membri ai comitetului pentru mandate de șase ani. Pentru a proteja independența instituției, membrii guvernului nu mai au voie să facă parte din comitet din 1936, iar parlamentarii în funcție, din 1977.
Trump râvnește deschis la Premiul pentru Pace de aproximativ un deceniu, l-a pomenit în zeci de interviuri și discursuri și s-a plâns de el și în privat. El a numit decizia comitetului de a-i acorda luna aceasta lui Pillay premiul pe 2026 „o pată de neșters pentru Norvegia”.
În anunțul făcut pe 9 octombrie, comitetul Nobel a precizat că o onorează pe Pillay, în vârstă de 85 de ani, pentru eforturile sale de promovare a dreptului internațional. De-a lungul anilor, ea a fost un înalt oficial al ONU și judecătoare la Curtea Penală Internațională. Anul trecut, a condus o comisie ONU privind Israelul care a concluzionat că acesta comite genocid împotriva palestinienilor din Gaza, constatare respinsă de Israel.
La mitingul de duminică din Michigan, unde aliatul lui Trump, Mike Rogers, se află într-o cursă strânsă pentru Senat cu democratul Abdul El-Sayed, președintele a revenit din nou la subiectul Premiului Nobel, dând de înțeles că se așteptase să-l primească, dar sugerând totodată că fusese prea ocupat ca să acorde prea multă atenție chestiunii.
Și-a repetat afirmația că a pus capăt la opt războaie, pentru care a sugerat anterior că ar trebui răsplătit cu opt premii Nobel pentru Pace. Mai multe dintre războaiele pe care le-a invocat în trecut, inclusiv cele dintre Israel și Hamas și dintre Israel și Iran, rămân nerezolvate.
