Kremlinul i-a reproşat miercuri cancelarului german, Friedrich Merz, că încearcă să pună obstacole procesului de pace cu Ucraina, după ce şeful guvernului de la Berlin i-a promis preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski extinderea ajutorului militar german cu un nou pachet de 5 miliarde de euro şi fabricarea de armament cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Ucrainei, scrie Agerpres.
"Aceasta nu este altceva decât o încercare de a împiedica apropierea noastră de un proces de pace. Abordarea cancelarului german pare a fi o încercare de a forţa ucrainenii să continue să lupte şi Germania intră în concurenţă cu Franţa pentru rolul de ţară cea mai belicoasă (N.r. - agresivă) care obstrucţionează eforturile de soluţionare paşnică a conflictului", a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
"Sperăm totuşi că, în pofida acţiunilor provocatoare şi a tuturor piedicilor, vor putea continua procesul de soluţionare şi desfăşurarea unei a doua runde de negocieri şi schimbul de memorandumuri între Kiev şi Moscova, memorandumuri în care fiecare tabără îşi prezintă viziunea asupra soluţionării conflictului", a adăugat el.
La rândul său, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că planurile Germaniei de a dezvolta în comun cu Ucraina rachete cu rază lungă de acţiune, precum şi furnizarea de tancuri germane către Kiev, arată că Germania este deja parte în conflict.
"Deciziile Berlinului alimentează tensiunile", a adăugat Lavrov, care a îndemnat "politicienii responsabili" din Germania "să tragă concluziile corecte şi să oprească nebunia".
Pe de altă parte, şeful diplomaţiei ruse a descris drept "foarte îngrijorătoare" planurile noului guvern de la Berlin de a consolida armata germană şi a făcut în acest sens o paralelă cu cele două războaie mondiale.
"Recentele declaraţii ale noului cancelar german, domnul Merz, care s-a angajat să facă din Germania, conform spuselor sale, prima putere militară a Europei, sunt foarte îngrijorătoare. Mulţi s-au gândit imediat la perioadele secolului trecut, când Germania a devenit de două ori prima putere militară, şi la necazurile care au decurs din aceasta", a argumentat ministrul rus.
Într-un discurs de politică generală susţinut în urmă cu două săptămâni în faţa Bundestagului, noul cancelar german a promis că guvernul său "va pune la dispoziţie toate mijloacele financiare de care au nevoie Forţele Armate pentru a deveni cele mai puternice în Europa".
"Trebuie să fim capabili să ne apărăm pentru a nu fi nevoiţi să o facem, întrucât lecţia dată de războiul rus în Ucraina este că "forţa descurajează agresorii, în timp ce vulnerabilitatea, dimpotrivă, invită la agresiune", a motivat el.
Cancelarul german Friedrich Merz i-a promis miercuri preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Berlin, că va ajuta Ucraina să producă armament cu rază lungă de acţiune cu care să poată lovi ţinte în profunzimea ariergardei ruse. Într-o declaraţie separată, Ministerul german al Apărării a anunţat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 5 miliarde de euro.
Friedrich Merz a spus că Germania, Franţa, SUA şi Regatul Unit au ridicat deja cu luni în urmă restricţiile care împiedicau armata ucraineană să atace teritoriul rus cu armele cu rază lungă de acţiune oferite de aceste ţări.
Rachetele americane ATACMS, cu lansare terestră, cele britanice Storm Shadow şi cele franceze SCALP, ultimele două cu lansare aeriană, sunt sistemele cunoscute până în prezent că au fost folosite de armata ucraineană în atacurile asupra ţintelor ruseşti la distanţe de aproximativ 300 de kilometri. Rachetele germane Taurus au o rază de acţiune superioară, dar Germania s-a abţinut să le ofere Kievului, poziţie menţinută de cancelarul Merz, în pofida declaraţiilor sale anterioare. În locul furnizării unor astfel de rachete, a spus el miercuri, va fi "iniţiată o nouă formă de cooperare militară şi industrială" cu Ucraina.
Potrivit preşedintelui rus Vladimir Putin, lovirea teritoriului Rusiei cu rachete occidentale presupune o implicare directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.
Ştiri video recomandate
