"Așteptăm un răspuns în scris de la colegii noștri. Considerăm că ei înțeleg necesitatea de a o face imediat şi în scris. Însă nu vom aștepta la nesfârșit", a afirmat, vineri, ministrul de externe rus Serghei Lavrov într-o conferință de presă.
Totodată, Lavrov (foto) i-a acuzat pe americani că "trag de timp" prin demersurile de a coopta la discuții și partenerii europeni.
"Ce spun americanii despre necesitatea de a discuta cu aliații lor şi de a implica toți membrii Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), nu reprezintă decât declarații goale şi încercări de a trage de timp.
Suntem conștienți că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA", a estimat el.
"Vrem să vedem răspunsul vostru în scris, punct cu punct, prevedere cu prevedere. (...) Vrem să ni se spună 'asta ne convine, asta nu, dacă nu - de ce, dacă putem să modificăm ceva, să schimbăm formularea, să adăugăm altceva'. Totul în scris, vă rog", a insistat ministrul rus.
Pe de altă parte, Serghei Lavrov e evitat să detalieze măsurile pe care le-ar putea lua Moscova în cazul unui răspuns negativ din partea Occidentului.
"Experții militari", invocați și de ministrul rus de externe
"Așa cum a spus şi președintele Putin, aceasta va depinde de ceea ce vor recomanda experții militari", a indicat ministrul rus.
Lavrov a răspuns diplomatic și la speculațiile că Rusia va desfășura trupe și arme în afara granițelor sale, pe fondul adâncirii tensiunilor cu Occidentul.
El a arătat că Rusia are "legături militare extinse cu partenerii şi aliații ei" şi este "prezentă în diferite regiuni ale lumii".
"Este o chestiune de relații bilaterale", a adăugat Serghei Lavrov, după ce adjunctul său, Serghei Riabkov, nu a exclus, joi, instalarea unor "infrastructuri militare" în Cuba şi Venezuela.
Rusia confirmă teza lui Josep Borrell: vrea discuții doar cu SUA ca partener principal
Totodată, Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită să abordeze problemele de securitate europeană cu Uniunea Europeană, dar numai dacă SUA participă şi ele la acest dialog.
"Pe noi nu ne interesează prea mult cine participă la negocieri atât timp cât SUA sunt în fruntea lor, pentru că de SUA depinde modul în care este edificată politica de securitate în Europa şi, de fapt, în alte părți ale lumii", a afirmat șeful diplomației ruse.
Referitor la un dialog separat cu UE, precum cel care are loc acum cu SUA şi NATO, Lavrov a subliniat că trebuie întrebați Washingtonul şi Alianța Nord-Atlantică dacă "vor permite Uniunii Europene să acționeze în mod independent".
Într-un material publicat la mijlocul acestei săptămâni, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a prezentat, miercuri, estimările sale privind intențiile reale ale Moscovei în actuala criză dintre Rusia și Occident.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell: "Rusia vrea decuplarea Europei de SUA"
Borrell apreciază că Rusia vrea să creeze divizare între Statele Unite şi o Uniune Europeană care să fie irelevantă, precum şi reconstituirea blocului geopolitic sovietic.
''Reconstituirea blocului geopolitic sovietic în Europa şi încercarea unei decuplări între Statele Unite şi Europa ar putea fi obiectivele strategice ale Moscovei'', a scris Borrell în articolul menționat
Moscova tratează prioritar dialogul direct cu Washingtonul, aspect care s-a văzut și în eforturile diplomatice menite să atenueze criza actuală: prima discuție a fost la nivel bilateral, între delegațiile de la Washington și Moscova.
"Rusia dorește să prezinte UE drept irelevantă şi să forțeze o decuplare strategică între cei doi parteneri transatlantici", susține reprezentantul UE pentru politică externă.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell: "Moscova acționează ca o putere revizionistă"
Borrell mai notează că propunerile înaintate de Rusia către SUA şi NATO ''contravin principiilor arhitecturii de securitate europene'' şi sunt însoțite de ''amenințarea deschisă, din partea Rusiei, cu lansarea de acțiuni militare, dacă nu sunt îndeplinite aceste exigențe''.
''Ambiția autorităților ruse este să sfideze ordinea politică şi de securitate născută după Războiul Rece.
Moscova repune în discuție principii pe care le-ar fi acceptat anterior, precum cel conform căruia fiecare țară poate alege liber organizațiile şi tratatele la care să fie parte (...)
Prin sfidarea acestui principiu fundamental, Moscova acționează acum ca o putere revizionistă'', conchide Borrell în articolul său.
