Sofia
este capitala europeană a corupţiei, iar eşecul Bulgariei în
combaterea crimei organizate pune sub semnul întrebării
destinaţia fondurilor ce vin de la Uniunea Europeană, scrie în
ediţia de joi cotidianul spaniol El Pais. La un an de la aderarea la
UE, autorităţile bulgare lasă impresia că nu îşi iau în
serios misiunea de a asana şi de a democratiza administraţia.
Mafiile corupţiei sunt la ordinea zilei în Bulgaria, afectând
micile afaceri şi până la marile operaţiuni imobiliare sau
ale traficului de droguri într-un stat care este o frontieră a
Uniunii Europene cu ţările din Est.
Ministrul afacerilor
europene, Ghergana Grancearova, care face parte dintr-un guvern de
social-democraţi şi liberali, recunoaşte că „Bulgaria nu
funcţionează doar ca frontieră externă a UE, ci reprezintă o
încrucişare de drumuri unde se amestecă interese susţinute
de reprezentanţi ai criminalităţii transfrontaliere”. „Ceea ce
indignează cel mai mult pe majoritatea bulgarilor este faptul că
reprezentanţii crimei organizate acţionează în deplină
impunitate, dar şi lipsa de condamnări în cazul mafiilor
corupţiei. Pe mulţi ne îngrijorează destinul fondurilor
europene”, spune o reputată ziaristă bulgară, Kadrinka
Kadrinova.
„Nu am ştiut să elaborăm o putere judiciară
democratică în Constituţia noastră. Drept consecinţă,
corupţia puterii judiciare figurează drept cea mai gravă problemă
a Bulgariei. În acest fel, judecătorii şi procurorii sunt
mult prea autonomi şi sunt foarte dispuşi la a se lăsa cumpăraţi”,
explică un expert în tranziţii politice în Europa. La
rândul său, sociologul Kancio Stoicev, angajat al biroului
Gallup din Sofía, observă cu un surâs indulgent:
„corupţia este o trăsătură intrinsecă a economiilor de piaţă
şi, cine ştie, caracteristica Bulgariei este că ilegalităţile se
comit cu mai mare frecvenţă la nivelurile inferioare ale
administraţiei”. Stoicev împărtăşeşte opinia altor
analişti care consideră că relaţiile perverse între
economic şi politic sunt o consecinţă a tranziţiei mult prea
rapide de la socialism la capitalism.
Într-un fel sau
altul, toţi par resemnaţi la a convieţui cu această corupţie,
care se manifestă cu mai mare intensitate în sfera relaţiilor
între grupările criminale şi elemente corupte din lumea
afacerilor şi ale administraţiei, îndeosebi la nivel
municipal. Din acest motiv, mulţi se declară sceptici în ceea
ce priveşte o repartizare justă şi transparentă a fondurilor
europene, mai ales că este vorba despre o avalanşă de investiţii
care se va intensifica în 2008 şi care, teoretic, ar putea
ajuta Bulgaria să scape de gravele deficienţe în
infrastructură, transporturi şi servicii sociale.
Rompres
