Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat miercuri un plan de sancțiuni împotriva mai multor oficiali de rang înalt israelieni și măsuri de reducere a legăturilor comerciale cu Israelul prin suspendarea unor prevederi din Acordul de asociere dintre UE și Israel, în urma constatărilor privind abuzuri ale drepturilor omului în Gaza. Este o schimbare majoră în abordarea blocului față de această țară din Orientul Mijlociu, cu care UE a cultivat o relație strânsă, notează Politico. Israelul a reacţionat furios la propuneri, ministrul de Externe Gideon Saar acuzând-o pe preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare obținută de Politico, că încurajează organizațiile teroriste.
Măsurile propuse, care trebuie să fie aprobate de statele membri, prevăd taxe de 5,8 miliarde de euro pe bunurile importante din Israel și sancțiuni împotriva a doi lideri israelieni din Guvernul condus de Benjamin Netanyahu: ministrul Securității Naționale Itamar Ben Gvir și ministrul Finanțelor Bezalel Smotrich.
Aceste măsuri propuse de Comisia Europeană sunt mai puțin ferme decât cele cerute de unele țări UE și oficiali europeni. Chiar și în aceste condiții, propunerile reprezintă o mișcare majoră de politică pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, criticată de mai multe luni de unii lideri europeni, grupuri politice și chiar membri ai propriei instituții pentru lipsa de acțiune privind abuzurile din Gaza.
Reacție nervoasă din partea Israelului
În conferința în care a anunțat măsurile, Kallas a spus că UE a adoptat deliberat o abordare țintită pentru a evita penalizarea societății israeliene în ansamblu și pentru a constrânge guvernul lui Benjamin Netanyahu să abordeze problemele umanitare din Gaza.
„Vreau să mă fac foarte bine înțeleasă. Scopul nu este să pedepsim Israel. Scopul este îmbunătățim situația umanitară din Gaza. De aceea propunerile pe care le facem nu afectează cu adevărat populația, ci pun presiune pe guvernul israelian să își schimbe direcția.”
Măsurile sunt așteptate să se lovească de opoziție din partea unor națiuni UE.
Ele au provocat și o reacție furioasă din partea Israelului, ministrul de externe Gideon Sa’ar acuzând-o pe von der Leyen că dă putere organizațiilor teroriste.
„Este profund tulburător că, promovând o astfel de propunere, în practică întăriți o organizație teroristă responsabilă pentru și care continuă să comită crime odioase”, a scris el într-o scrisoare obținută de Politico.
Blocaje în UE
Măsurile vin în urma demonstrațiilor masive din orașe europene și a apelurilor vehemente ale unor lideri UE, precum premierul spaniol Pedro Sánchez, ca blocul să acționeze mai ferm împotriva Israelului.
Ursula von der Leyen a anunțat, anterior, într-un discurs istoric la Stasbourg că va impune tarife și sancțiuni împotriva Israelului. Însă măsurile anunțate de Kaja Kallas este posibil să fie blocate în Consiliu.
Planurile de a impune tarife asupra importurilor israeliene trebuie aprobate de o majoritate calificată a țărilor UE, în timp ce sancțiunile împotriva membrilor guvernului israelian trebuie decise în unanimitate. Comisia a propus și sancțiuni suplimentare împotriva unor membri ai Hamas.
Până acum, nici măsurile comerciale, nici sancțiunile nu au obținut suficient sprijin, din cauza opoziției constante a unor țări precum Germania, Austria, Italia și Ungaria. Înaintea inițiativei Comisiei, propunerile formulate de capitalele UE care vizau Israelul nu au reușit să obțină susținere în Consiliul European.
„Cred că liniile politice sunt, în mare parte, unde au fost și până acum”, a spus Kallas când a fost întrebată dacă există șanse ca măsurile să fie adoptate acum.
Ce presupune planul de sancțiuni
Concret, Comisia Europeană a prezentat astăzi Consiliului propunerea sa de suspendare a anumitor dispoziții privind comerțul din Acordul de asociere dintre UE și Israel (denumit în continuare „acordul”), precum și propunerile sale de sancțiuni împotriva Hamas, a miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți.
Măsurile tarifare propuse vizează aproximativ 37% din totalul exporturilor Israelului către Uniunea Europeană — în valoare de circa 16 miliarde de euro în 2024 — și ar impune costuri suplimentare de aproximativ 220 milioane de euro. UE este cel mai mare partener comercial al Israelului.
UE intenționează, de asemenea, să suspende 14 milioane de euro în sprijin direct pentru diverse proiecte israeliene, potrivit unor oficiali europeni, dar să mențină finanțarea pentru memorialul Holocaustului Yad Vashem din Israel, precum și pentru inițiativele de consolidare a păcii.
„Evenimentele îngrozitoare care au loc zilnic în Gaza trebuie să înceteze. Este necesară o încetare imediată a focului, acces nerestricționat pentru toate ajutoarele umanitare și eliberarea tuturor ostaticilor deținuți de Hamas. Uniunea Europeană rămâne cel mai mare donator de ajutor umanitar și un promotor de neclintit al soluției bazate pe coexistența a două state.
Reflectând aceste angajamente principiale și ținând seama de evoluțiile recente grave din Cisiordania, propunem suspendarea concesiilor comerciale pentru Israel, sancționarea miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți și suspendarea sprijinului bilateral pentru Israel, fără ca acest lucru să afecteze activitatea noastră cu societatea civilă israeliană sau cu Yad Vashem”, a spus Ursula von der Leyen, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
Suspendarea se referă la principalele dispoziții privind comerțul din acord și, în practică, înseamnă că importurile din Israel își vor pierde accesul preferențial la piața UE. Prin urmare, acestor mărfuri li se vor percepe taxe la nivelul aplicat oricărei alte țări terțe cu care UE nu a încheiat un acord de liber schimb.
Întrebat de ce Comisia a optat pentru o abordare limitată, comisarul pentru comerț Maroš Šefčovič a declarat: „Nu vorbim doar despre comerț și nu vorbim doar despre cifre.”
„Discuția este foarte politică”, a adăugat el.
Mișcarea lui von der Leyen vine cu doar câteva zile înainte de Adunarea Generală a ONU, unde președintele francez Emmanuel Macron va încerca să obțină sprijin mai larg pentru recunoașterea statului palestinian. Atât von der Leyen, cât și Kallas plănuiesc să participe la reuniunea de la New York.
Ştiri video recomandate
