Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află sub o presiune tot mai mare din partea eurodeputaților, care îi cer să dea dovadă de leadership și să păstreze credibilitatea politică a UE, adoptând o atitudine mai dură față de guvernul israelian, după catastrofele umanitare din Gaza, scrie The Guardian.
Şefa UE ar putea aborda tema rolului Uniunii Europene pe scena mondială în discursul său anual privind "Starea Uniunii", pe care îl va susține miercuri în Parlamentul European, ocazie cu care va prezenta și agenda sa pentru anul următor.
Totuși, creștin-democrata germană se confruntă cu critici tot mai mare din partea centriștilor și a stângii, care acuză că executivul european este "deconectat" de realitatea din teren și solicită o linie mai fermă în relația cu administrația lui Benjamin Netanyahu.
Deși UE a constatat că Israelul nu și-a respectat obligațiile internaționale privind drepturile omului și a întocmit o listă de posibile sancțiuni, nu au fost luate măsuri concrete din cauza diviziunilor profunde dintre cele 27 de state membre. În iulie, Comisia a propus suspendarea parțială a participării Israelului la programul de cercetare Horizon, în valoare de 94 de miliarde de euro, dar propunerea nu a trecut din lipsă de susținere din partea unor state mari, precum Germania și Italia.
Reprezentanta pentru politică externă a UE, Kaja Kallas, a declarat marți în plenul Parlamentului European că "Europa nu este unită în privința Gazei".
"Opțiunile noastre sunt clare și rămân pe masă, dar statele membre nu cad de acord asupra modalității prin care putem convinge guvernul israelian să-și schimbe cursul. Nu putem acționa ca o Uniune până când nu avem o poziție comună asupra acțiunilor necesare", a spus ea.
Kallas a menționat că au existat "unele evoluții pozitive" după semnarea unui acord de ajutor umanitar între UE și Israel în iulie. Între 10 iulie și 1 septembrie, 2.904 camioane au intrat în Gaza, comparativ cu zero între martie și iulie. Acordul a dus la redeschiderea punctelor de trecere și la creșterea livrărilor de combustibil în fâșia Gaza, însă Kallas a subliniat că "nu este suficient".
Lidera socialiștilor din Parlamentul European, Iratxe García Pérez, a criticat acordul, spunând că acesta a fost folosit ca "scuză pentru inacțiune".
"Vom cere ca von der Leyen să nu mai păstreze tăcerea. Nu putem fi complici în fața unui guvern israelian care a ucis zeci de mii de oameni. Avem nevoie de o conducere europeană reală", a spus Perez.
Europarlamentara liberală belgiană Hilde Vautmans a avertizat că Europa riscă să-și piardă complet credibilitatea.
"Această foamete nu este un dezastru natural, ci un act politic. Iar Europa trebuie să reacționeze cu un curaj politic pe măsură. Dacă UE continuă să vorbească despre valori, dar nu acționează, atunci ne vom trăda misiunea fondatoare: «niciodată»", a spus Vautmans.
Vautmans, o aliată a Kajei Kallas, a redactat o rezoluție care cere suspendarea părții comerciale a acordului de asociere UE-Israel și solicită sancțiuni mai dure împotriva coloniștilor israelieni violenți din Cisiordania, precum și interzicerea comerțului cu produse provenite din așezările ilegale. Rezoluția urmează să fie votată joi, dar nu este clar dacă va primi sprijinul necesar din partea principalelor grupuri politice, inclusiv PPE (din care face parte von der Leyen) și socialiștii. O parte a stângii europene consideră că textul nu este suficient de ferm.
Bas Eickhout, co-liderul europarlamentarilor verzi, a declarat că executivul UE pare "rupt de realitate", menționând că repetarea apelurilor la soluția cu două state ignoră acțiunile guvernului Netanyahu, precum extinderea coloniilor în Cisiordania, care fac imposibilă aplicarea acestei soluții.
"Avem nevoie ca membrii Comisiei să se pronunțe clar, nu doar să repete lozinci precum «susținem soluția cu două state». Se simte că sunt deconectați complet de la realitate", a explicat el.
Eickhout a comparat atitudinea lui von der Leyen față de Gaza cu poziția sa proactivă față de Ucraina.
"Dacă am fi așteptat ca toate cele 27 de state membre să fie de acord pentru a sprijini candidatura Ucrainei la UE, probabil că am fi încă în faza discuțiilor. Uneori, e nevoie de inițiativă pentru a urni lucrurile – iar în cazul Gazei, exact acest tip de conducere europeană așteptăm", a adăugat el.
Separat, un grup de 116 foști europarlamentari i-au trimis o scrisoare Ursulei von der Leyen și Kajei Kallas, cerând suspendarea acordului de asociere UE-Israel. Printre semnatari se află politicieni dintr-un spectru larg, de la centru-dreapta la stânga radicală, inclusiv fostul șef al diplomației europene și președinte al Parlamentului European, Josep Borrell, un critic vocal al abordării actuale a UE față de Israel.
Ştiri video recomandate
