Cea mai mare partid politic din Parlamentul European - Partidul Popular European (PPE) - își pregătește deja strategia pentru alegerile europarlamentare din 2029, pentru a câștiga în fața partidelor de extremiste, popularii europeni își propun să atragă voturile alegătorilor de extrema dreapta - o decizie controversată și care nu e împărtășită unanim la nivelul grupului PPE, informează Politico.
Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a lansat în urmă cu două săptămâni, un grup de lucru intitulat „Win2029” („Victorie2029”). Principalul obiectiv al grupului PPE va fi să dezvolte o platformă politică suficient de „atrăgătoare” pentru a putea înfrunta extrema dreaptă la alegerile programate peste trei ani.
În PPE au apărut însă divergențe tot mai mari legate de colaborarea cu grupurile europarlamentare de extremă dreaptă, în special pe probleme sociale, de migrație, ori legate de climă.
„Principala polarizare de pe continent, la alegerile naționale (din statele UE - n.r.) și, cu siguranță, la alegerile europarlamentare din 2029 va fi între populiștii anti-europeni și partidele PPE”, a declarat pentru Politico vicepreședintele PPE și candidatul la funcția de premier al României, Siegfried Mureșan.
Orice altceva dincolo de „bătălia” dintre PPE și extrema dreaptă „va fi de importanță secundară,” a adăugat purtătorul de cuvânt al grupului conservator, Pedro López de Pablo. „Pentru că nu sunt la guvernare, ei (extremiștii) pot promite orice. În fața acestui tip de retorică, trebuie să ne gândim la alternativele pe care le putem oferi oamenilor”.
Documentul lansate de Weber subliniază urgența pe care liderii PPE o simt pe măsură ce partidele de extremă dreapta câștigă tot mai mult teren în Europa.
„Aceasta este dilema istorică a PPE, care trebuie să fie clar și să fie sincer față de alegători și să decidă: suntem de centru-dreapta sau suntem un alt partid de dreapta?”, a spus europarlamentarul finlandez, membru PPE, Sirpa Pietikäinen.
Politico notează că, în unele țări europene, guvernarea cu sau alături de extrema dreapta a devenit deja o realitate politică: se întâmplă în Spania, Suedia, Finlanda, Danemarca și Olanda.
Alte țări, precum Polonia sau România, încă reușesc să mențină un „cordon sanitar” care să împiedice formarea unei coaliții cu extremiștii de dreapta.
În Germania, parlamentarii din Bundestag sunt încă indeciși în privința cordonului sanitar impus AfD, partid de extremă dreapta care a câștigat ultimele două alegeri regionale desfășurate în landurile Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Inferioară..
PPE încearcă să mențină acest cordon sanitar în Parlamentul UE, iar legislatorii au fost instruiți în mod repetat să respingă inițiativele de extremă dreaptă, dar să sprijine propunerile venite din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grup din care face parte și formațiunea actualei premiere a Italiei, Giorgia Meloni.
Totuși, notează Politico, PPE nu poate să reziste tentației de a merge alături de grupuri de extremă dreaptă pe probleme sensibile unde este mai greu să ajungă la un acord cu socialiștii și democrații, cum a fost cazul votului asupra bugetului UE, când o majoritate de dreapta a votat pentru eliminarea unor fonduri acordate pentru de mediu și criterii de gen.
Astfel, principala provocare pentru PPE nu o reprezintă doar simpla colaborare cu extrema dreaptă ci, dacă popularii decid să mute această luptă și agendă politică pe terenul propriu, adică să se deplaseze „spre dreapta” pentru a recâștiga alegători, sau să rămână o formațiune de centru.
