Criză totală în coaliția de guvernare de la Berlin, după victoria AfD. Se pune problema dacă Friedrich Merz mai poate rămâne cancelar

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) intenționează să guverneze în landul est-german Saxonia-Anhalt, după victoria obținută duminică în alegerile legislative, deschizând perspectiva formării unui guvern minoritar, a declarat luni co-liderul formațiunii, Tino Chrupalla, transmite dpa, citată de Agerpres.

Tino Chrupalla, co-lider al formațiunii politice la nivel național, a declarat radioteleviziunii ARD că 'vom trimite oferte de dialog tuturor partidelor. Vom vedea cine ne respinge'.

AfD a obținut 43,8% din voturile din Saxonia-Anhalt, cel mai bun rezultat de până acum al partidului într-un scrutin regional, dar nu a reușit să obțină majoritatea absolută în parlamentul regional de la Magdeburg.

Până acum, alte partide au refuzat să formeze o coaliție cu AfD, menținând ceea ce este cunoscut drept un 'cordon sanitar' în jurul acesteia.

Populiștii din Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) au produs însă o surpriză, depășind pragul electoral de 5% necesar pentru a obține reprezentare în parlamentul regional, și au anunțat că nu vor împiedica AfD să formeze un guvern minoritar.

Chrupalla a confirmat că partidul îl va propune în parlament pe principalul candidat, Ulrich Siegmund, pentru funcția de premier al landului. Co-liderul formațiunii a susținut ideea unui guvern minoritar și într-un alt interviu, la postul de radio Deutschlandfunk.

Un astfel de model ar fi 'absolut rezonabil' și 'promițător' din perspectivă atât parlamentară, cât și democratică, a argumentat Chrupalla, adăugând că 'asta este și dorința populației: ca partidele politice să lase deoparte diferențele dintre ele și să colaboreze pe teme consistente'.

Weidel a afirmat luni că, după 'rezultatul de vis' din Saxonia-Anhalt, obiectivul AfD este să obțină 40% la următoarele alegeri naționale și s-a declarat încrezătoare că partidul va fi cel mai puternic la scrutinul federal care va avea loc cel mai târziu în 2029, cu un mandat clar de a forma viitorul guvern de la Berlin.

Conservatorii cancelarului Friedrich Merz, aflați acum la guvernare, 'nu vor putea niciodată să mai câștige alegerile federale', a apreciat Weidel. 'Acesta este un fapt', a insistat ea.

Politiciana în vârstă de 47 de ani a indicat sondajele care prezintă AfD în frunte, cu un avans de aproape 10% la nivel național. 'Obiectivul meu declarat este să măresc semnificativ această diferență cât mai repede posibil și să ajung la cel puțin 40% până la următoarele alegeri federale', a adăugat ea.

Co-lidera AfD susține că Germania vrea o schimbare în politică și că 'niciun cancelar de până acum nu a fost atât de nepopular ca Friedrich Merz, care a devenit un obstacol important în calea dezvoltării prospere a Germaniei'.

'Poporul acestei țări nu mai vrea să meargă ca până acum - cu migrație ilegală, frontiere deschise, rate ale criminalității în creștere vertiginoasă în rândul cetățenilor străini, deportări eșuate, o politică energetică dezastruoasă care a dus la cele mai înalte tarife la energie din întreaga lume și dezindustrializare galopantă care frânge șira spinării Germaniei'.

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a declarat că doar niște idioți sau trădători s-ar putea bucura de triumful AfD în Germania. În acest context, el a menționat partidele Confederația și Lege și Justiție.

„Doar idioții sau trădătorii se pot bucura de triumful AfD în Germania”, a scris Tusk pe Twitter.

După cum a remarcat șeful guvernului polonez, un număr însemnat de susținători ai partidului german AfD se regăsesc în rândul forțelor politice de opoziție „Confederația” și „Lege și Justiție”.

Ulrich Siegmund, șeful AfD din land-ul Saxonia-Anhalt, i-a transmis un mesaj miliardarului american Elon Musk, în care îi laudă „perspectivele” politice și în care îl invită să investească în Saxonia-Anhalt. Siegmund are prima șansă să devină noul premier de land în regiunea din estul Germaniei.

„Îți mulțumesc, Elon Musk, pentru sprijinul tău și pentru perspectiva foarte limpede și foarte importantă asupra evoluțiilor politice din vremurile noastre – inclusiv aici, în Germania.

Dacă preluăm guvernarea aici, mi-ar plăcea foarte mult să avem oportunitatea pentru o cooperare constructivă și consolidată. Germania ar putea fi din nou un loc în care să merite să investești.

Salutări din Saxonia-Anhalt”, a scris Siegmund, luni dimineață, într-un mesaj pe Twitter.

Mesajul lui Siegmund vine în răspuns la un alt tweet al lui Musk - „Gut gemacht!”, în traducere „Felicitări!”.

Thank you, @elonmusk, for your support and for your clear and highly important perspective on the political developments of our time — including here in Germany.

If we take responsibility here, I would very much welcome the opportunity for strong and constructive cooperation.…

— Ulrich Siegmund (@UlrichSiegmund) September 6, 2026

„Seismic”, un „cutremur socio-politic”, „un moment de cotitură pentru Germania” – așa a fost descris de analiști politici și de sursele de presă internaționale momentul victoriei partidui german de extremă dreapta, AfD, relatează BBC. Dar ce înseamnă victoria acestei formațiuni eurosceptice și pro-ruse pentru viitorul electoral al Germaniei dar și al Europei? Tendința pare să fie clară.

Saxonia-Anhalt este unul dintre cele mai mici land-uri ale Germaniei. Ca populație, ea are 1,7 milioane din cei 59 de milioane de votanți eligibili germani.

Cât de semnificativ poate fi rezultatul din această regiune, în condițiile în care AfD oricum nu a reușit să obțină o majoritate pentru a guverna land-ul, chiar dacă a câștigat categoric alegerile.

Răspunsul este: Foarte semnificativ.

Citește mai departe AICI.

După dezastrul electoral din Saxonia-Anhalt, conducerile celor două partide se reunesc luni dimineață pentru a discuta consecințele asupra coaliției de guvernare de la Berlin, soarta liderilor lor și viitorul politic al Germaniei, relatează Bild, luni dimineață.

Ziua durerilor de cap după șocul alegerilor începe la ora 9:00, când se reunește conducerea CDU. Liderul partidului, Friedrich Merz, s-a retras duminică, în ziua scrutinului, în birourile conducerii din sediul Konrad-Adenauer-Haus, unde a urmărit numărătoarea voturilor alături de apropiați și a purtat discuții de criză la telefon.

Partidul său este în fierbere. AfD, formațiunea de extremă dreapta, i-a redus scorul cu mai mult de jumătate, de la 37,1% la 17,2%, potrivit rezultatelor preliminare.

Ce urmează? Merz va trebui să răspundă unor întrebări incomode, inclusiv în fața conducerii federale a CDU, care se reunește de la ora 11:00. În jurul orei 13:30 este programată, în sfârșit, o apariție publică a cancelarului, ajuns sub o presiune uriașă, alături de marele perdant al alegerilor, Sven Schulze (47 de ani).

Cât de dificilă va deveni situația pentru Merz depinde în mare măsură de reacția puternicilor premieri de land: dacă îl vor critica dur pentru strategia adoptată sau vor prefera să tacă.

Îndoielile cresc

Un lucru este clar: în CDU vor crește îndoielile dacă Merz mai poate conduce partidul spre victorii electorale.

În Saxonia-Anhalt, el a fost ținut la distanță de cetățeni. Când a ajuns totuși în contact cu alegătorii, cum s-a întâmplat joi la lacul Geiseltalsee, a fost întâmpinat cu strigăte de „Pleacă!”. Cancelarul a trebuit să fie protejat de lunetiști.

Saxonia-Anhalt nu este reprezentativă pentru întreaga Germanie, dar întrebarea devine tot mai apăsătoare: mai poate Merz să fie locomotiva electorală a CDU?

Merz a spus, sâmbătă, la Hanovra, că vrea să dezvolte pentru partid „o nouă narațiune”, o nouă poveste despre direcția în care CDU vrea să meargă.

„Aș vrea ca, după alegerile regionale, să discutăm în CDU această chestiune”, a spus el, recunoscând, astfel, implicit, că deocamdată nu are o soluție.

În rândul social-democraților domină un amestec de ușurare, panică și revoltă împotriva reformelor.

În Saxonia-Anhalt, SPD a reușit o creștere anemică, ajungând la 9,3% potrivit rezultatelor preliminare, doar puțin peste scorul catastrofal de 8,4% din 2021.

Cum unii social-democrați se temeau că partidul ar putea rata pentru prima dată intrarea în parlamentul land-ului, liderii aflați sub presiune, Barbel Bas și Lars Klingbeil, încearcă acum să folosească rezultatul pentru a-și consolida propriile poziții.

Încă din seara alegerilor, cei doi au spus în fața camerelor cât de sumbre fuseseră prognozele și cât de stabil s-a dovedit în cele din urmă rezultatul. Mesajul este clar: acest scrutin nu poate fi folosit drept motiv pentru schimbarea conducerii federale a partidului.

Când liderii SPD se vor reuni la sediul Willy-Brandt-Haus și vor apărea apoi în fața presei, la ora 14:00, nu se va discuta despre o revoltă împotriva conducerii.

Unul dintre motive este și protejarea premierului landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală, Manuela Schwesig (52 de ani), care încearcă să câștige alegerile din 20 septembrie.

În schimb, se anunță confruntări dure în privința reformelor promovate de Klingbeil și Bas în guvernul federal.

Armin Willingmann, principalul candidat al SPD în Saxonia-Anhalt, a criticat planurile privind pensiile, asigurările de sănătate și îngrijirea persoanelor dependente, spunând că au fost o piatră de moară pentru campania sa.

În același timp, Schwesig crește puternic în sondaje tocmai prin adoptarea unei poziții clar diferite de cea a conducerii federale a SPD. Ea este creditată cu 32%, în timp ce AfD se află la 35%.

Distanțare față de reforme

Încă din seara alegerilor, mai mulți social-democrați au început să se distanțeze de reformele planificate.

În special, mulți nu mai vor să susțină eliminarea așa-numitei „pensii la 63 de ani”. În prezent, persoanele care au contribuit timp de 45 de ani se pot pensiona cu doi ani mai devreme.

Barbel Bas, care, în calitate de ministră a muncii, intenționa inițial să ducă până la capăt întreaga reformă a pensiilor, a spus, duminică seara: „SPD a spus întotdeauna că vrem, bineînțeles, să păstrăm posibilitatea pensionării după 45 de ani de contribuții”.

Guvernul federal se pregătește, astfel, pentru câteva săptămâni extrem de dificile.

În SPD, mai mulți lideri vor să țină mai puțin cont de poziția lui Merz. În special în viitoarele negocieri privind pensiile și sănătatea, inclusiv introducerea obligativității unui certificat medical încă din prima zi de concediu medical, cancelarul se va confrunta cu o rezistență puternică.

Merz ar putea ajunge, astfel, prins într-o situație fără ieșire: în propriul partid, parlamentari influenți insistă ca reformele să fie duse până la capăt.

Cancelarul german, Friedrich Merz, se confruntă, luni, cu provocarea de a reacţiona la triumful electoral al formaţiunii anti-imigraţie şi pro-ruse AfD (Alternativa pentru Germania) în Saxonia-Anhalt, un scrutin care plasează extrema dreaptă într-o poziţie favorabilă pentru a conduce un land german pentru prima dată din 1945, scrie Agerpres, care citează AFP. Luni, Merz se va întâlni cu conducerea partidului său pentru a analiza înfrângerea, înainte de a ţine o conferinţă de presă.

Liderul conservator înregistrează o serie de eşecuri de la sosirea sa la putere în mai 2025, după ce a promis să oprească ascensiunea AfD, devenită a doua forţă a ţării la alegerile legislative de anul trecut.
El a dus o politică economică liberală şi a redus imigraţia. Însă, în final, extrema dreaptă, condusă de charismaticul Ulrich Siegmund (35 de ani), a dat o palmă istorică partidului cancelarului, CDU, devansându-l cu aproape 44% din voturi faţă de mai puţin de 18%.

Marele câştigător a ironizat situaţia, numindu-l pe Merz un „foarte bun agent de campanie electorală pentru AfD”.

Conform proiecţiilor televiziunii publice germane, partidului AfD îi lipsesc trei mandate în parlamentul regional pentru a atinge majoritatea absolută de 42 de locuri. Ar fi necesar, aşadar, să atragă câţiva aleşi din alte partide sau să formeze alianţe cu BSW, o mică formaţiune de stânga, pro-rusă, aflată în poziţia de arbitru.

O perioadă de incertitudine şi de negocieri se deschide, fără îndoială, în Saxonia-Anhalt.

Rezultatul este, însă, un adevărat seism, cu atât mai mult cu cât cultura asumării şi regretului pentru crimele naziste este încă profund ancorată în Germania. Clasa politică se străduieşte de ani de zile să sublinieze apropierea dintre AfD şi mişcările neonaziste pentru a-i opri ascensiunea.

O figură marcantă a comunităţii evreieşti din Germania, Charlotte Knobloch, s-a declarat îngrozită: „Nici în cele mai rele coşmaruri ale mele nu mi-aş fi putut imagina că extrema dreaptă ar putea câştiga din nou alegerile în Germania în acest fel”.

Fondată în 2013 ca partid eurosceptic, Alternativa pentru Germania s-a transformat într-un partid anti-migranţi, în special în estul mult mai sărac. La fel ca restul clasei politice, CDU exclude orice alianţă cu AfD.

Însă, Ulrich Siegmund şi şefa AfD, Alice Weidel, au vorbit duminică seară despre „o mână întinsă”.

Luni, Merz se va întâlni cu conducerea partidului său pentru a analiza înfrângerea, înainte de a ţine o conferinţă de presă.

Singurul mod în care CDU ar putea continua să guverneze în Saxonia-Anhalt ar fi o alianţă improbabilă cu toate celelalte partide, inclusiv cu extrema stângă.

Pentru deputatul CDU Sepp Muller, AfD este cea care „are mandatul de a forma un guvern” în această regiune.
Lars Klingbeil, vicecancelar social-democrat şi ministru al finanţelor în guvernul federal de coaliţie, vede în victoria AfD un „semnal de alarmă pentru Berlin”.

Pentru CDU, acest rezultat electoral este „mai mult decât o înfrângere grea”, analizează Oliver Lembcke, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Ruhr din Bochum, intervievat de AFP, anticipând „o recompunere majoră a peisajului politic german”.

Cancelarul era deja slăbit de numeroasele dispute din cadrul coaliţiei sale. Economia stagnantă, inflaţia cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, tensiunile cu Statele Unite şi ameninţarea rusă care alimentează o reînarmare în ritm alert sunt tot atâtea provocări pentru liderul german şi muniţie pentru AfD.

Deja de la începutul verii, Merz se confruntase cu zvonuri conform cărora lideri din propria tabără doreau să îl înlocuiască. Duminică seară, Torsten Frei, liderul deputaţilor conservatori şi fost şef de cabinet al cancelarului, a vrut să dezamorseze acest scenariu, îndemnând să nu se „tragă concluzii greşite”. „Este esenţial să fim şi să rămânem stabili”, a spus el.

Merz nu va avea timp să respire, alte două alegeri fiind programate pentru 20 septembrie. În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, o altă regiune din est, AfD devansează SPD în sondaje (35-37%) faţă de 28-32%. În Berlin, CDU, AfD şi stânga radicală Die Linke se află la egalitate strânsă.

Publicația germană Bild a publicat duminică seara noile proiecții ale rezultatelor alegerilor regionale de duminică din landul Saxonia-Anhalt.

AfD rămâne detașat pe primul loc, cu 44,2%. Este o creștere de 23,4 puncte procentuale, comparativ cu rezultatul de la alegerile anterioare, din 2021.

CDU a înregistrat 18%, Partidul de extremă stânga (Die Linke) a obținut 9%.

Tot 9% a obținut și SPD (social-democrații), în timp ce Verzi au 8,6%.

Președintele Comitetului Central Evreiesc, Josef Schuster,  s-a declarat „șocat” de victoria AfD în alegerile de duminică din landul Saxonia-Anhalt.

Schuster a avertizat cu privire la potențialele consecințe ale unui guvern condus de AfD, în special în privința politicilor pentru educație și lupta împotriva antisemitismului, informează Bild.

Premierul în exercițiu al landului Saxonia-Anhalt, Sven Schulze (CDU), a recunoscut înfrângerea partidului său și a felicitat AfD pentru victoria electorală de duminiă.

„Trăim într-o democrație. Aș dori să-l felicit pe câștigătorul alegerilor”, a spus Schulze. „AfD este acum cel mai puternic partid din parlamentul landului. „Este, de asemenea, o înfrângere pentru noi”, a spus Shulze.

După succesul AfD în Saxonia-Anhalt, crește presiunea pusă pe cancelarul german Friedrich Merz, scrie Bild.

Publicația germană relatează un comentariu al redactorului-șef al Spiegel, Dirk Kurbjuweit, care îl critică pe Merz pentru că nu a reușit să țină sub control AfD sau să ofere unitate coaliției.

Merz este „omul greșit în această funcție în aceste vremuri”, a spus jurnalistul german.

AfD „a scris istorie” prin această victorie răsunătoare, a declarat liderul său regional Ulrich Siegmund, într-o declaraţie pentru postul public de televiziune ARD după anunţarea rezultatelor sondajelor exit-poll, informează Agerpres.

„Avem nevoie de o schimbare politică fundamentală în această ţară, această politică să se ocupe în sfârşit din nou de propriile noastre interese, de propria noastră ţară”, a adăugat el.

Obţinerea majorităţii absolute de către AfD în landul Saxonia-Anhalt depinde acum de rezultatele obţinute de Partidul Social-Democrat (SPD), de Verzi şi de Stânga (Die Linke), şi anume dacă acestea trec pragul electoral de 5%. Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partidul cancelarului federal Friedrich Merz, ar fi obţin peste 18% din voturi, conform sondajelor exit-poll.

Alternativa pentru Germania (AfD) este un partid de orientare conservatoare, eurosceptică şi anti-migraţie, pe care serviciul de informaţii german, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei, l-a clasificat deja ca partid suspectat de extremism şi împotriva căruia a obţinut decizii judiciare care-i oferă baza legală să-i monitorizeze comunicaţiile şi de asemenea să-l supravegheze folosind agenţi sub acoperire.

Partidul de extremă dreapta AfD se îndreaptă spre o victorie uriașă în alegerile regionale din landul german Saxonia-Anhalt, conform primelor exit-poll-uri, informează BBC.

AfD urmează, conform estimărilor, să câștige alegerile și va obține undeva între 44-45,5% din voturi

Creștin-democrații (CDU - partidul lui Friedrich Merz - n.r.) vor obține, conform exit-poll-ului în jur de 18,5%.

Cele 2130 de secții de votare din landul Saxonia-Anhalt s-au închis duminică seara la ora 18:00, ora Germaniei (ora 19:00, ora României).

Circa 1,7 milioane de germani din acest land au fost chemați la alegerile regionale.

La alegerile regionale din Saxonia-Anhalt s-a înregistrat duminică cea mai mare prezență la urne în ultimii 30 de ani, informează Bild.

Reprezentantul biroului electoral central al landului Saxonia-Anhalt a precizat că, la ora 16, prezența la vot era de 65,3%.

În comparație, în 2021, prezența la aceeași oră era de 41%.

Până azi, cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat la alegerile din acest land în 1998: 60,4%.

Prezența la vot înregistrată în Saxonia-Anhalt, la ora 14:00 a fost de două ori mai mare, comparativ cu alegerile regionale din 2021.

Germanii s-au prezentat în număr record la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, informează AFP, preluată de publicația germană Bild.

Astfel, la ora 14:00, prezența la vot era deja de 54,4%, conform datelor furnizate de reprezentantul biroului electoral regional. În 2021, comparativ, prezența la aceeași oră era de doar 27,1%.

Prezenţa la vot în alegerile de duminică din landul german Saxonia-Anhalt a fost semnificativ mai mare, până la orele prânzului, decât în urmă cu cinci ani, arată cifrele oficiale, citate de DPA, potrivit Agerpres.

Până la prânz, 34,7% dintre alegătorii eligibili îşi exprimaseră votul, potrivit comisarului electoral de land. Spre comparație, procentajul de participare până la aceeași oră la scrutinul din 2021 era de 22,4%. Prezenţa generală la vot în acel an a fost de 60,3%, ținând cont și de voturile prin corespondență.

Un rezultat preliminar este aşteptat luni dimineaţă devreme. Cele 2.130 de secţii de votare ale landului vor rămâne deschise până la ora 18:00 (19:00 în România), când sunt aşteptate proiecţiile iniţiale.

Ceva mai puțin de 1,7 milioane de cetăţeni cu vârsta de 18 ani şi peste sunt eligibili să voteze. Duminică dimineaţă, comisarul electoral de land a raportat că procesul de votare se desfășoară fără probleme, "fără timpi de așteptare disproporţionaţi". Alegerile sunt urmărite cu atenţie în Germania şi în străinătate, în condițiile în cate partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este favorit în sondajele de opinie.

Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani, a vândut cândva odorizante de cameră. Acum, partidul său de extremă dreaptă este favorit în alegerile din landul estic Saxonia-Anhalt, notează The New York Times.

Publicația amintește că, în timpul pandemiei de coronavirus, Siegmund, un parlamentar de land puțin cunoscut la momentul respectiv, cu un discurs optimist și un zâmbet telegenic, a început să critice pe TikTok restricțiile guvernamentale menite să limiteze răspândirea COVID-19. Denunțând măștile, vaccinările și alte cerințe pe care le considera „nebunești”, Siegmund și-a atras milioane de aderenți cu videoclipurile sale pline de mesaje anti-sistem.

În prezent, acest politician își valorifică popularitatea online pentru a se apropia de putere mai mult decât orice alt politician de extremă dreapta din Germania de la sfârșitul erei naziste.

În vârstă de 35 de ani, fost vânzător de odorizante de cameră, Siegmund este candidatul nr. 1 al partidului Alternativa pentru Germania în Saxonia-Anhalt, un land din estul Germaniei unde se preconizează că formațiunea își va adjudeca  primul loc la alegerile de duminică.

Ar fi un moment de cotitură pentru sistemul politic postbelic al Germaniei, conceput - în urma celui de-al Doilea Război Mondial - pentru a împiedica politicienii considerați extremiști să preia vreodată funcții de top.

Pentru mediile politice mainstream din Berlin, partudul lui Siegmund este proscris. Agenția de informații internă l-a etichetat drept „suspect de extremism”, o acuzație pe care liderii săi o resping ca fiind motivată politic. 

Partidul lui Siegmund vrea deportarea imigranților și mai multă limbă rusă în școli

AfD a declarat că Islamul este incompatibil cu Constituția germană și a promis deportări în masă ale imigranților. Mai mulți dintre liderii săi sunt apropiați de Rusia, iar unii au făcut comentarii despre epoca nazistă în care au minimalizat Holocaustul.

Într-un podcast Politico, însuși Siegmund a declarat că „nu poate pretinde să judece dacă Holocaustul a fost cea mai gravă crimă a umanității”. De asemenea, a refuzat să-i condamne pe susținătorii care i-au scandat numele de familie, Siegmund, imitând salutul nazist „Sieg Heil”. 

Pe lângă deportarea imigranților, partidul său a propus reducerea finanțării pentru posturile publice de radio și televiziune, interzicerea simbolurilor gay pride în școli, predarea largă a limbii ruse, dar și scutiri de taxe pentru familiile numeroase și îngrijirea gratuită a copiilor.

„Pot oferi motivație, pot crea un sentiment de optimism și pot face lucrurile să meargă din nou înainte”, a declarat Siegmund într-un interviu acordat The New York Times anul acesta. 

Această cordialitate l-a făcut mai acceptabil pentru alegătorii dincolo de baza sa de extremă dreapta, explică Steffen Mau, sociolog la Universitatea Humboldt din Berlin.

Bild notează că lupta electorală la nivel de lideri se desfășoară între candidatul principal al AfD, Ulrich Siegmund (35 de ani) și candidatul CDU, Sven Schulze (47 de ani). 

Sondajele arată o tendință clară: AfD este mult înaintea CDU. Conform Politbarometrului ZDF, AfD are 41% în intenția de vot, în timp ce CDU are doar 23%.

Totuși, lucru nu este suficient în prezent pentru o majoritate absolută a AfD. În plus, mulți alegători din Saxonia-Anhalt îl vor pe Schulze ca lider de land, și nu pe Siegmund. 48% dintre toți respondenții au indicat că l-ar prefera pe actualul candidat CDU. 34% optează pentru candidatul AfD,

Secţiile de votare s-au deschis duminică dimineaţă la ora 8:00 (ora 9 în România) în landul estic Saxonia-Anhalt pentru scrutinul regional în care partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este favoritul clar şi ar putea ajunge la putere pentru prima dată în istoria sa, informează DPA, citată de Agerpres.

Aproape 1,7 milioane de alegători sunt așteptați până la ora 18:00 (19:00 în România) să-şi aleagă reprezentanţii în aceste alegeri cruciale pentru coaliţia federală a cancelarului conservator Friedrich Merz, tot mai nepopular.

După închiderea urnelor începe numărătoarea voturilor, iar ofiţerul de circumscripţie electorală aşteaptă un rezultat final provizoriu luni dimineaţă, devreme.

Alegătorii votează pentru componenții unui nou parlament de land în Magdeburg. Aceştia au un prim vot pentru un candidat direct şi un al doilea vot pentru un partid.

Parlamentul alege apoi un premier de land, la o dată ulterioară.

Toate sondajele de opinie arată că extremiștii AfD sunt creditați cu aproape 42%,  cu mult înaintea creştin-democraţilor.

AfD a sărbătorit, la Magdeburg, sfârșitul campaniei electorale, relatează Bild. Alice Weidel a fost prezentată drept viitorul cancelar al Germaniei și a fost celebrată ca o vedetă pop, potrivit publicației. 

Ea a spus că nu a mai trăit niciodată o asemenea campanie. A avut un discurs scurt, în care i-a mulțumit „cu condescendență”, scrie Bild, co-președintelui AfD, Tino Chrupalla. Weilder le-a mulțumit, de asemenea, participanților la campanie, politicienilor și alegătorilor. A făcut apoi un inventar al presupuselor greșeli din politica germană, l-a salutat apoi pe Ulrich Siegmund și a părăsit scena în aplauze. 

Ulrich Siegmund a fost întâmpinat cu scandări „Uli” și a fost aplaudat frenetic, potrivit Bild. El le-a mulțumit, ironic, celor care i-au făcut „cea mai bună campanie”: cancelarul Friedrich Merz, televiziunea publică și Der Spiegel. „Iată, aici se află cel mai periculos om din Germania”, a spus Siegmund. A spus că este mândru și recunoscător. 

Culmea, la evenimentul AfD un membru din Biroul Executiv al partidului, Dennis Hohloch, s-a plâns că elevii sunt îndoctrinați în școli. Ei învață „că e bine să fii gay, că e bine să fii diferit”. „Nu, e bine să fii normal și să fii tolerant față de cei care nu sunt”, a spus el. 

Alice Weidel, lidera partidului, este lesbiană. Ea are o parteneră de viață, alături de care a adoptat doi băieți. 

În ziua de dinaintea alegerilor din Germania, în regiunea Saxonia-Anhalt au fost anunțate 12 proteste și demonstrații, potrivit Deutsche Welle. 

Mii de oameni au ieșit în stradă, în Magdeburg, unde AfD își sărbătorea sfârșitul campaniei, pentru a participa la „Festivalul Democrației”. Oamenii au venit la marș cu pancarte pe care au scris „mai multă iubire, mai puțină ură”, „viața e mai bună fără naziști” și „și cartoful are origine străină”. 

Organizat de o coaliție numită „Saxonia-Anhalt: Deschisă către lume”, marșul a fost convocat pentru susținerea valorilor democrației, diversității și incluziunii, înaintea alegerilor regionale în care partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) conduce detașat în sondajele de opinie.

Serviciul federal de informații al Germaniei a catalogat filiala AfD din Saxonia-Anhalt drept organizație extremistă de dreapta.

În același timp, la Halle, între 2.300 și 2.400 de extremiști de stânga au ieșit în stradă. Ei au cerut libertate pentru „Banda Ciocanului”, ai cărei membri au atacat brutal mai multe persoane la Budapesta în 2023. În timpul protestului, un incident aproape că a declanșat intervenția polițiștilor: mai mulți activiști au lansat artificii de pe acoperișul unei clădiri și au desfășurat un banner mare. Pe acesta era vizibil clar cuvântul „Antifa”, potrivit Bild. 

Șansele ca principalul candidat al AfD, Ulrich Siegmund, să devină premierul land-ului depind de capacitatea celorlalte partide care se opun extremei drepte de a obține suficiente voturi pentru a intra în parlament.

Sondajele arată că FDP riscă să nu treacă pragul electoral, dar dacă atât SPD, cât și Verzii depășesc pragul minim de 5%, voturile lor, alături de cele ale CDU și ale partidului de extremă stânga Die Linke, ar putea împiedica AfD să formeze guvernul.

Cu excepția micului partid de extremă stânga BSW, despre care sondajele arată că este puțin probabil să treacă pragul de 5%, toate celelalte formațiuni au exclus intrarea într-o coaliție cu AfD. La rândul său, partidul de extremă dreapta a spus că vrea să guverneze singur.

Sondajele arată că actualul premier CDU al landului, Sven Schulze, îl devansează pe Siegmund în preferințele alegătorilor pentru funcția de șef al guvernului regional. Nu este clar, însă, dacă Schulze ar putea forma un guvern.

O coaliție cu SPD și Verzii s-ar putea să nu fie suficientă pentru obținerea unei majorități, iar CDU a exclus o alianță cu Die Linke. Partidul nu a explicat cum ar putea forma o majoritate fără sprijinul acestuia.

O posibilitate ar fi un guvern minoritar condus de Schulze, care să depindă de susținerea tacită a Die Linke. În landul vecin Turingia, un premier CDU aflat la conducerea unei coaliții cu SPD și BSW depinde de cooperarea partidului de opoziție Die Linke pentru adoptarea legilor.

Un alt element de incertitudine este numărul de mandate din parlamentul landului, Landtag, care are minimum 83 de locuri, dar poate ajunge la un număr mai mare în funcție de distribuția voturilor. În prezent, parlamentul regional are 97 de membri.

Acest lucru se datorează sistemului care combină mandatele câștigate direct în circumscripții uninominale cu cele distribuite proporțional în funcție de voturile obținute de listele de partid.

Dacă un partid câștigă mai multe dintre cele 41 de mandate de circumscripție decât i-ar reveni proporțional în funcție de procentul total de voturi, își păstrează aceste locuri sub forma așa-numitelor mandate excedentare. Celorlalte partide li se acordă apoi mandate compensatorii suplimentare pentru a păstra proporționalitatea.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a avertizat că o victorie a AfD la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt ar descuraja companiile străine să investească în această regiune.

„Nu îmi pot imagina investitori internaționali participând la ceremonia de inaugurare a unei noi fabrici alături de un ministru-președinte al AfD, pentru a construi noi unități de producție și a înființa noi afaceri în Saxonia-Anhalt”, a declarat Merz pentru televiziunea publică ARD.

„Totuși, aceasta este o decizie pe care trebuie să o ia alegătorii din Saxonia-Anhalt. Land-ul va avea de suferit considerabil dacă lucrurile se vor desfășura așa cum ne temem acum că s-ar putea întâmpla”, a adăugat cancelarul german.

Toate principalele partide au declarat că nu vor forma o coaliție cu AfD. În aceste condiții, actualul premier al land-ului, creștin-democratul Sven Schulze, ar putea încerca să formeze o coaliție proprie sau să conducă un guvern minoritar, pe baza unei forme de acord de cooperare cu alte partide.

Merz, care a exclus în repetate rânduri orice formă de cooperare atât cu AfD, cât și cu partidul de extremă stânga Die Linke, a refuzat să spună ce va face CDU în cazul în care AfD nu va obține majoritatea absolută.

„Vom analiza situația în funcție de rezultatul alegerilor și vom face tot ce putem pentru a împiedica Saxonia-Anhalt să ajungă pe mâna radicalilor”, a declarat Merz.

Alegerile parțiale regionale din Germania, de duminică, ar putea fi definitorii pentru politica germană din următorii ani pentru că este probabilă revenirea la putere în țară, pentru prima oară de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a extremei drepte. Pe 6 septembrie, Ulrich Siegmund, unul dintre principalii lideri regionali ai AfD-ului, este creditat cu șanse mari de a obține o victorie categorică în land-ul Saxonia-Anhalt. Dacă partidul său obține majoritatea absolută în parlamentul land-ului, Siegmund va deveni premier, iar formațiunea va fi reușit să străpungă „cordonul sanitar” care a ținut-o în afara tuturor guvernelor federale și regionale de la înființarea sa, în 2013. Ar fi un succes istoric pentru AfD și un șoc pentru sistemul politic german.

În calitate de premier al landului, una dintre primele responsabilități ale lui Siegmund ar fi preluarea, pentru un an, a președinției prin rotație a reuniunilor periodice ale premierilor celor 16 landuri germane. Această funcție presupune de obicei o vizită la Berlin și o apariție comună în fața presei alături de cancelar.

A spune că Germania ar intra pe un teren necunoscut ar fi puțin spus. „AfD pune sub semnul întrebării deciziile fundamentale luate de Republica Federală Germania începând din 1949”, declara Merz cândva.

Cancelarul nu este singurul îngrijorat. Toate celelalte partide importante și o mare parte a presei germane consideră AfD o amenințare la adresa ordinii liberale construite în Germania după război.

Dacă partidul va ajunge pentru prima dată la putere într-un land, establishment-ul politic nu îl va mai putea ține pur și simplu la distanță. Relații normale ar putea fi excluse, cel puțin pentru viitorul apropiat, dar sistemul federal german impune un nivel minim de cooperare și sprijin reciproc loial între diversele „etaje” ale autorității statale germane.

Dar cum ar gestiona establishment-ul german un land guvernat de AfD?

Politico scria, în august, că a adresat această întrebare oficialilor guvernului federal și mai multor guverne regionale. Reticența în a răspunde a fost uimitoare, în special în rândul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), partidul de centru-dreapta al lui Merz, și al formațiunii sale surori din Bavaria, Uniunea Creștin-Socială (CSU). Politicieni importanți ai celor două partide și miniștri regionali fie au refuzat să comenteze, fie nu au dorit să fie citați cu numele.

CDU și CSU dominau cândva spațiul politic de centru-dreapta. Astăzi, AfD le erodează electoratul. Miniștrii regionali social-democrați și ecologiști au fost mai dispuși să discute public despre posibile strategii.

Discuțiile jurnaliștilor Politico cu politicienii germani au fost dominate de o singură preocupare: securitatea internă, în special protejarea informațiilor secrete, având în vedere că AfD pledează pentru relații mai apropiate cu Rusia putinistă.

Potrivit social-democratului Georg Maier, ministrul de interne al land-ului Turingia, partidul lui Siegmund are „canale bune” către Moscova. „Dacă AfD va da premierul Saxoniei-Anhalt, la Kremlin vor sări dopurile de șampanie”.

Deși nu există încă un plan clar pentru limitarea influenței unui guvern AfD, la Berlin și în mai multe capitale de land discuțiile au depășit deja cu mult nivelul pur teoretic.

Germania se apropie de un moment politic cu miză uriașă, în contextul ascensiunii extremei drepte. Alegerile din landul Saxonia-Anhalt ar putea aduce AfD la conducerea unui land pentru prima dată, scenariu care ar putea declanșa o criză politică la Berlin și ar putea avea consecințe dincolo de granițele Germaniei, potrivit unei analize Politico.

Ulrich Siegmund, candidatul principal al partidului de extremă dreapta în alegerile din Saxonia-Anhalt, ar putea deveni primul lider regional din partea AfD, în cazul unei victorii la scrutinul din 6 septembrie. În acest context, săptămânalul german Der Spiegel l-a prezentat pe coperta sa sub titlul, scris cu litere îngroșate, „Cel mai periculos om din Germania”, chiar sub fotografia lui Siegmund.

Miza este cu atât mai mare cu cât AfD conduce detașat în sondaje în acest land din estul Germaniei, iar o victorie a partidului ar putea avea consecințe politice importante pentru întreaga țară.

Cu un scor de 42% în sondajele din Saxonia-Anhalt, este acum aproape sigur că AfD va ieși cea mai puternică forță în aceste alegeri regionale, aproape dublu față de sprijinul acordat Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a cancelarului Friedrich Merz. Partidul Stângii, o altă formațiune antisistem, ocupă locul al treilea în sondaje, în timp ce partenerii de coaliție ai lui Merz, social-democrații (SPD), abia depășesc pragul de 5%, conceput inițial pentru a ține extremiștii în afara Parlamentului, iar Verzii se mențin periculos de aproape de această limită.

Calculul electoral este complicat, dar crucial. Dacă SPD și Verzii trec pragul, diversele partide mainstream ar putea strânge suficiente mandate pentru a forma guvernul landului. Dacă nu reușesc, AfD va putea guverna fie singură, fie, posibil, cu sprijinul formațiunii de stânga radicală și conservatoare din punct de vedere social Alianța Sahra Wagenknecht, care se află, de asemenea, imediat sub pragul de 5%.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a avertizat că o victorie a partidului de extremă dreapta AfD la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, programate pe 6 septembrie, ar descuraja companiile străine să investească în această regiune