Care este cea mai mare pomană pe care o poți face de moşii de vară. Părintele Cleopa: "Îl ajuţi dincolo, în veşnicie"

În sfintele lăcaşuri, preoţii se roagă împreună cu rudele celor adormiţi, care aduc bucate spre a fi sfinţite, aşa numite jertfe văzute, precum colivă, colaci, vin, dar şi lumânări sau tămâie.

Potrivit calendar ortodox, în Biserica Ortodoxă Română există trei sâmbete destinate pomenirii celor adormiţi sau, cum se mai spune în popor, "ale moşilor".

Toate aceste sâmbete din calendar ortodox sunt denumite în popor "ale moşilor", deoarece prin cuvântul "moş" sunt denumiţi înaintaşii dintr-un neam.

Pe 3 iunie, de Moșii de vară sau Sâmbăta Morților este bine ca rudele celor adormiţi să dea de pomană colaci și colivă şi să se roage pentru sufletul lor.

Ce se dă de pomană de moşii de vară

Pe lângă preparatele specifice celor morţi, familiile mai pot aduce şi pachete cu mâncare, lumânări, haine sau diverse obiecte pe care le pot împărţi ulterior oamenilor nevoiaşi. 

Pachetele aduse la biserică în dimineaţa zilei de moşii de vară trebuie pregătite în casă, la care ar trebui să se pună şi câte o lumânare, dar şi un prosop. Pe lângă toate acestea, rudele pregătesc şi un pomenic cu numele celor adormiţi pe care îl dau preotului înainte de săvârşirea Sfintei Liturghii, împreună cu cărbuni, tămâie şi un colac.

Citeşte şi: Moşii de vară 2023. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în Sâmbăta Morţilor. Ce e bine să faci astăzi şi ce să eviţ

Totodată, în ziua de moşii de vară, rudele mai merg în cimitir pentru a face curat sau aprinde lumânări la mormintele celor adormiţi. 

În unele zone ale ţării, cum ar fi în regiunea Munteniei, lângă coliva pregătită în ziua sărbătorii de moşii de vară se mai pune şi un bănuţ. Coliva împreună cu bănuţul se împart celui mai sărman locuitor al satului, pentru a aduce noroc atât celui care a împărţit, cât şi celui ce a primit.

Care este cea mai mare pomană pe care o poți face de moşii de vară

Arhimandritul Cleopa Ilie s-a născut într-o familie săracă. Părintele a fost al cincilea copil din cei zece ai familiei. Părinţii săi au fost un adevărat exemplu de viaţă creştină, iar casa lor era precum o biserică, după cum a povestit însuşi Părintele Cleopa: "Aveam o cameră numai cu icoane. Un fel de paraclis. Acolo ne rugam, iar la miezul nopţii ne sculam, citeam la Psaltire şi făceam sute de metanii. Apoi ne culcam".

Părintele Cleopa, unul dintre cei mai cunoscuţi duhovnici pe care i-a avut Moldova, s-a născut pe 10 aprilie 1912, în comuna Suliţa, din judeţul Botoşani. La botez, acesta a primit numele de Constantin.

Până la vârsta de 17 ani, Arhimandritul a fost ucenic al părintelui Paisie Olaru. În anul 1937, acesta a primit numele de Cleopa. Timp de 34 de ani, Ilie Cleopa a fost stareţ al mănăstirii Sihăstria, din Neamţ. 

Din cauza persecuţiilor, Părintele Cleopa hotărăşte să se retragă în pădure. Ajutat de către un pădurar cu frică de Dumnezeu, acesta îşi face un adăpost în pământ. Pentru a putea supravieţui, pădurarul îl ajută pe Arhimandrit, aducându-i în fiecare lună cartofi şi pâine uscată. 

Părintele Cleopa a trecut la Domnul la data de 2 decembrie 1998, devenind puternic rugător pentru noi toţi Înaintea Tronului Preasfintei Treimi, după cum notează Mănăstirea Sihăstria.

Viaţa Părintelui Cleopa reprezintă un model de iubire şi rugăciune pentru toţi creştinii ortodocşi. Iată cele mai prețioase învățături pe care Arhimandritul Părinte Cleopa le-a rostit în timpul vieții sale.

1. "Ferice de cel ce rabdă boala cu mulţumire, că Dumnezeu, văzând asta, îl vindecă fără doctori. Cine mulțumește lui Dumnezeu în boală, este un martir de bunăvoie.

2. Nimic nu este mai uşor decât a învăţa pe alţii şi nimic nu este mai greu decât a face ceea ce înveţi pe alţii.

3. Când vă treziţi dimineaţa, să nu vă apucaţi de treabă întâi, că sunteţi batjocoriţi de satana! Ci să ziceţi: „Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie!” Slăveşte-L pe Dumnezeu, că apoi ai să ai spor la muncă în ziua aceea. Ţi-ajută Dumnezeu, îţi întăreşte şi mintea şi braţele ca să lucrezi cu spor, să te păzească de primejdii, de fulgere, de tunete, de accidente, de orice. Roagă-te lui Dumnezeu şi porneşte la muncă cu toată inima. Dar întâi roagă-te Lui şi ai să vezi cu cât spor mergi în ziua aceea.

4. Postu-i maica sănătăţii şi lungimea vieţii!

5. Niciodată să nu dai sfat nimănui, până când nu l-ai trăit tu! Cel ce dă sfat, dar el nu l-a trăit, este ca izvorul de apă pictat pe perete.

6. Omul se mântuieşte oriunde dacă are trei fapte bune: credinţa dreaptă în Iisus Hristos, faptele bune şi smerenia. Iar cine nu le are pe acestea nu se mântuieşte nicăieri.

7. Când faci, mamă, pomelnic pentru ai matale, la Liturghie, pune şi unul sau doi săraci, sau o văduvă pe care nu are cine o pomeni şi a murit săraca. Este mare pomană. Asta se cheamă milostenie duhovnicească. Este mai mare decât aceea când îi dai o haină sau o mâncare omului, că-l ajuţi dincolo, în veşnicie.

8. Pe femeile care aveau soţii răi, Părintele Cleopa le sfătuia să nu divorţeze, ci să se roage pentru ei. "Nu zic eu, ci Sfântul Apostol Andrei - De unde ştii, femeie, ca nu îţi vei mântui barbatul? Nu ştii tu că se sfinţeşte bărbatul necredincios prin femeia credincioasă şi invers?'' Şi pe bărbaţi asemenea îi sfatuia, şi mulţi se bucurau vazând minuni în casele lor.

9. Arhimandritul mai spunea ca fiecare dintre noi să ne rugăm către Maica Domnului de fiecare dată când avem un necaz sau o supărare mare. Fecioara Maria fiind considerată de către acesta "scară către cer".

10. Celor care își doreau să se căsătorească, Părintele Cleopa le spunea : ''Rugați-vă la Maica Domnului cu post și metanii și citiți Acatistul Bunei Vestiri!''

Rugăciune pentru mântuirea celor adormiţi de sărbătoarea Moşii de vară 2023

De sărbătoarea Moşii de vară, pe 3 iunie, creştinii ortodocşi pot rosti o rugăciune puternică, pentru mântuirea sufletelor celor plecaţi la Domnul.

"Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!".