Antena 3 CNN › Mediu › La 14 ani, o elevă din SUA cultivă ciuperci Pleurotus în zaț de cafea colectat de la cafenele. Are și un ONG: Vrea să combată foametea

La 14 ani, o elevă din SUA cultivă ciuperci Pleurotus în zaț de cafea colectat de la cafenele. Are și un ONG: Vrea să combată foametea

Mia Lungu
3 minute de citit Publicat la 16:33 18 Noi 2026 Modificat la 16:33 18 Noi 2026
gloria chi adolescenta eleva 14 ani sua recicleaza zat de cafea ciuperci pleurotus
O adolescentă de 14 ani din SUA transformă zațul de cafea în ciuperci. Sursa foto: Point of Light

O elevă de clasa a VIII-a, în vârstă de 14 ani, din Bloomington, Indiana, colectează zaț de cafea de la cafenele locale și îl transformă într-un substrat pentru cultivarea ciupercilor Pleurotus. Gloria Chi și-a înființat organizația nonprofit, „Fungi For Future”, în luna martie, după ce a început acest proiect. Inițiativa oferă zațului de cafea aruncat o a doua viață, transformându-l într-un mediu propice pentru creșterea ciupercilor.

Chi a reutilizat deja peste 55 de kilograme de zaț de cafea în subsolul casei familiei sale, unde ciupercile cresc în găleți de plastic umplute cu straturi de zaț și paie.

Potrivit Indiana Public Radio, proiectul s-a extins dincolo de producția alimentară, urmărind și reducerea risipei alimentare, precum și protejarea mediului.

Adolescenta intenționează să doneze ciupercile recoltate către Banca de Alimente Hoosier Hills, iar amestecul rămas să îl ofere livezilor și centrelor locale de compostare.

Cum colectează Gloria Chi zațul de cafea pentru a cultiva ciuperci

Chi este elevă la Jackson Creek Middle School și colectează zaț de cafea de la cafenele din Bloomington. Printre partenerii săi se numără Starbucks, Soma Coffee House & Juice Bar, Crumble Coffee and Bakery, The Inkwell Bakery & Cafe, Hopscotch Coffee și Bloomington Bagel Company.

La Crumble Coffee and Bakery, angajații strâng zațul folosit într-o găleată de aproximativ 11 litri, amplasată în spatele tejghelei, în fiecare sâmbătă, în loc să îl arunce.

Chi ridică găleata înainte ca localul să se închidă. Cafeneaua folosește cel puțin o pungă de aproximativ 2,3 kilograme de boabe de espresso în fiecare zi și, de multe ori, chiar mai mult în timpul semestrelor universitare de la Indiana University.

Chi a început proiectul la începutul lunii martie și spune că procesul de colectare a zațului nu a decurs întotdeauna fără probleme.

De la un proiect științific la cultivarea ciupercilor în găleți

Chi s-a mutat în Bloomington din Pennsylvania în iulie 2025. Înainte să se îndrepte spre cultivarea ciupercilor, a încercat să crească pomi fructiferi tropicali, însă a spus că temperaturile scăzute au făcut proiectul dificil.

„A fost, cumva, foarte greu, pentru că era frig, iar pomii fructiferi tropicali au nevoie de căldură”, a explicat ea. „A fost un fel de proiect eșuat.”

Până în septembrie, și-a îndreptat atenția către ciuperci, după ce a cercetat pe internet metodele de cultivare a acestora. La început, a folosit un kit special pentru cultivarea ciupercilor, pentru a învăța lucrurile de bază. Când ciupercile obținute astfel au murit, a decis să încerce să le cultive singură.

Chi a comandat online miceliu pentru însămânțare și a început să umple găleți cu straturi de zaț de cafea și paie. În subsolul casei familiei sale are 10 găleți cu o capacitate de aproximativ 19 litri fiecare, în pereții cărora a făcut găuri. Prin aceste deschideri cresc ciuperci Pleurotus roz, albastre și perlate, în timp ce miceliul alb se răspândește prin amestecul din interior.

Cum transformă ciupercile Pleurotus zațul de cafea în compost bogat în nutrienți

Ciupercile Pleurotus supraviețuiesc descompunând și digerând materia organică moartă. Pe măsură ce miceliul se răspândește prin găleți, acesta descompune compușii complecși din zațul de cafea.

Richard Phillips, profesor de biologie la Indiana University, explică:

„Ciupercile produc enzime extracelulare. Acestea sunt enzime care sunt eliberate în sol și contribuie la procesul de descompunere.”

Pe măsură ce zațul se descompune, nutrienți precum azotul, fosforul și potasiul devin mai ușor de absorbit de către plante. Amestecul rămas, format din zaț de cafea, paie și miceliu, poate fi apoi folosit drept compost.

Chi intenționează să îl doneze livezilor și centrelor locale de compostare după recoltarea ciupercilor.

Tânăra a făcut referire și la micoremediere, un proces pe care l-a descris drept capacitatea ciupercilor de a curăța materialele toxice, și a spus că amestecul rezultat ar trebui să fie un îngrășământ de bună calitate.

Ce speră Gloria Chi să realizeze prin intermediul organizației „Fungi For Future”

Chi spera ca ciupercile sale să poată deveni o sursă sustenabilă de hrană.

„Nu cultiv atât de multe ciuperci pe cât mă așteptam”, a mărturisit ea. „Speram foarte mult să pot combate foametea cu ajutorul ciupercilor mele.”

Proiectul Fungi for Future a căpătat însă și un scop mai amplu: reducerea risipei alimentare și protejarea mediului. Phillips consideră că inițiative similare ar putea depăși, în viitor, limitele unei singure activități desfășurate într-un subsol, dacă tot mai mulți oameni s-ar implica.

„Pare genul de proiect care ar putea fi extins foarte bine, dacă ar deveni ceva de care să fie interesați și în care să se implice foarte mulți oameni”, a declarat profesorul. „Cu siguranță, ar putea avea un impact asupra reducerii risipei alimentare.”

Chi a primit granturi în valoare de 1.500 de dolari și continuă să solicite sprijin financiar suplimentar. De asemenea, colaborează cu organizații care oferă resurse alimentare în zona Bloomington.

„Încerc să găsesc sprijin din partea comunității”, a spus ea. „Sper să pot face asta pentru totdeauna, dar nu pot duce toată această muncă de una singură.”

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close