Un cercetător al Universității din Oradea contribuie la eforturile de salvare a aspretelui, considerat cel mai rar pește de apă dulce din Europa, relatează Bihoreanul. Conf. univ. dr. Ilie Telcean lucrează de peste 25 de ani pentru salvarea aspretelui (Romanichthys valsanicola). Considerată la un moment dat dispărută, specia a fost redescoperită pe un sector de mai puțin de 500 de metri al râului Vâlsan, din județul Argeș. Specialiștii își propun să creeze un sanctuar dedicat protejării și reproducerii aspretelui, pentru a contribui la conservarea speciei.
Un cercetător din Oradea încearcă să salveze cel mai rar pește de apă dulce din Europa
Unic în lume, aspretele există din vremea dinozaurilor şi, potrivit comunicatului transmis de Universitatea din Oradea, rămâne o enigmă pentru specialişti.
"Nici chiar ei nu pot deosebi prea bine un mascul de o femelă, nu se știe exact cu ce se hrănește și nici prin ce miracol sau capriciu al naturii «fosila vie» a rezistat mileniilor", s-a precizat în comunicatul de presă.
Conf. univ. dr. Ilie Telcean, cadru didactic al Departamentului de Biologie de la Facultatea de Informatică și Științe, lucrează de mai bine de un sfert de veac pentru salvarea aspretelui (Romanichthys valsanicola). Recent, o echipă coordonată de alpinistul și conservaționistul Alex Găvan, din care face parte şi cercetătorul Ilie Telcean, a repus în discuție cauza salvării "celui mai rar pește de apă dulce din Europa". Iar misiunea specialiştilor nu este deloc ușoară.
"Atunci se considera că aspretele a dispărut. Am făcut parte din echipa proiectului LIFE care a căutat și a găsit acest pește pe râul Vâlsan. A fost o minune, un succes al echipei științifice de atunci", a povestit cercetătorul orădean.
Conform declaraţiilor lui Ilie Telcean, aspretele trăiește pe numai 450 de metri din cursul râului argeșean Vâlsan şi se estimează că ar fi vorba de circa 180 de exemplare. De cinci ani, specialiștii urmăresc constant evoluția acestei specii.
"Numărul de aspreți a crescut în acest interval de timp, însă suntem departe de a putea spune că specia nu mai e în pericol", a avertizat universitarul orădean.
Ihtiologii iau în calcul câteva posibile habitate alternative pentru această specie rară de pești
Ulterior, acesta a mai adăugat: "Sunt multe exemplare într-o porțiune mică de râu, iar acest fapt reprezintă un pericol pentru asprete. Fiind atât de mic, habitatul poate fi oricând afectat de o poluare, de fluctuații ale debitului, de intervenția antropică… Și, din păcate, nu avem habitate de rezervă".
Cercetătorul Universității din Oradea face parte din echipa coordonată de Alex Găvan, în cadrul Fundației "Centura Verde", care, alături de mai multe organizații, printre care și Aqua Crisius din Oradea, lucrează la un proiect pentru amenajarea unui sanctuar destinat protejării aspretelui.
"Ar fi un centru de cercetare în toată puterea cuvântului. Se are în vedere crearea unor condiții aproape naturale în care aspretele să fie protejat. Un braț amenajat al râului Vâlsan, care ar reproduce condiții aproape identic naturale de locuire, ar putea să devină un adevărat sanctuar al acestei specii. Aici aspretele ar putea fi monitorizat, hrănit, înmulțit… Centrul ar urma să beneficieze de laboratoare și o sală de conferințe", a explicat conf. univ. dr. Ilie Telcean, implicat și în proiectarea habitatului "artificial".
Descoperit în anul 1956, aspretele este specie endemică în România. Clasificată "critic periclitată", specia se află pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În trecut, aspretele trăia în râul Argeș și în Râul Doamnei, dar azi supraviețuiește doar în râul Vâlsan, pe sector protejat din situl Natura 2000 și de Rezervația Naturală Valea Vâlsanului.
