Încălzirea globală se intensifică, iar creşterea nivelului apelor se accelerează, a avertizat joi un grup de climatologi de renume, exprimându-şi, de asemenea, temerea faţă de dispariţia mai multor sisteme de observare a climei din cauza unor decizii bugetare şi "geopolitice", transmite AFP, potrivit Agerpres.
Peste 70 de oameni de ştiinţă din 17 ţări - printre care mai mulţi autori din cadrul IPCC/GIEC, grupul de experţi în domeniul climei mandatat de ONU - au actualizat 12 indicatori-cheie ai încălzirii globale, în cea de-a patra ediţie a unui studiu de referinţă publicat anual.
"Aceşti indicatori constituie o monitorizare esenţială a semnelor vitale ale unui pacient care prezintă simptome din ce în ce mai îngrijorătoare", a subliniat Peter Thorne, profesor de geografie fizică la Universitatea din Maynooth, Irlanda, şi membru al IPCC/GIEC.
Însă, aceştia sunt în prezent "fragilizaţi sau ameninţaţi de alegeri geopolitice" sau "legate de finanţările publice", a subliniat Valérie Masson-Delmotte, paleoclimatolog francez şi fost copreşedinte al unui grup de lucru al IPCC/GIEC.
În 2025, încălzirea planetei a atins 1,39 de grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială (1850-1900), 1,37 de grade Celsius din această valoare fiind atribuită activităţii umane, au estimat cercetătorii.
Cu un ritm de încălzire de 0,27 grade Celsius, de origine antropică, pe deceniu "viteza încălzirii cauzate de om rămâne la cel mai înalt nivel de până acum", se arată în studiul publicat în revista ştiinţifică Earth System Science Data.
"Dezechilibrul energetic al Terrei", diferenţa dintre energia solară care pătrunde pe Pământ şi cea care este reflectată înapoi în spaţiu, s-a dublat în ultimele decenii.
"Fără influenţa umană, acesta ar trebui să fie aproape de zero, însă creşte din anii 1970 şi atinge astăzi un nivel record", a explicat Piers Forster, profesor de climatologie fizică la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, coordonator al raportului.
Încălzirea rapidă este provocată de combinaţia a doi factori principali: emisiile de gaze cu efect de seră, în mare parte ca urmare a arderii cărbunelui, petrolului şi gazului, la un nivel record, dar şi reducerea poluării cu aerosoli, care diminuează efectul de răcire asociat cu reflectarea radiaţiei solare de către aceste particule.
Desigur, "anumite elemente indică o încetinire a creşterii emisiilor de CO2", se menţionează în raport. Însă, acest lucru nu va fi suficient pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, aşa cum este prevăzut în Acordul de la Paris din 2015.
Fără o reducere a ritmului emisiilor, pragul va fi atins în jurul anului 2030, conform experţilor.
"Având în vedere că emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească, menţinerea încălzirii globale sub acest prag pare acum imposibilă", a rezumat Aurélien Ribes, climatolog la Météo-France.
Creștere alarmantă a nivelului mărilor
Nivelul mării a crescut cu 23 de centimetri între 1901 şi 2025, conform ultimelor măsurători, într-un ritm care s-a dublat, ajungând în prezent la 3,84 milimetri pe an.
Numărul anual de zile cu valuri de căldură marină s-a triplat din 1991, ajungând la 65 de zile în 2025.
Acest raport anual oferă comunităţii internaţionale datele cele mai actualizate, utilizând metodologiile IPCC/GIEC, fără a aştepta următoarele sale rapoarte, preconizate începând cu 2028.
Acesta se bazează pe aproximativ 40 de seturi de date provenite de la sateliţi şi de la o gamă largă de instrumente terestre, maritime şi aeriene, inclusiv staţii meteorologice, nave, balize şi baloane-sondă.
Însă, din cauza reducerilor bugetare, mai multe programe satelitare de observare a Pământului sunt în pericol, în special în Statele Unite. "Observaţiile oceanice, în special, sunt finanţate în mare parte de o singură ţară, iar aceasta şi-a anunţat recent intenţia de a stopa finanţarea lor", a declarat Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, care include Copernicus.
Aceste observaţii sunt "absolut esenţiale" pentru a înţelege modul în care oceanele absorb căldura, dar şi modul în care acest lucru influenţează regimurile meteorologice şi circulaţia oceanică. "Dar, din păcate, nu este vorba doar de o singură ţară", a adăugat ea. Raportul menţionează, de asemenea, că finanţarea Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) s-a redus, că cea a Programului Mondial de Cercetare Climatică (WCRP) a fost redusă la jumătate şi că Sistemul Global de Observare a Climei "este, de asemenea, ameninţat".
Ştiri video recomandate
