Prima ședință a Guvernului Bolojan. Noul Executiv a adoptat deja primele acte normative. Ce decizii au fost luate

În ședința de luni seară a fost aprobat proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, care „va fi transmis Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătut și aprobat în procedură de urgență”.

„Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, proiectul de lege prin care sunt stabilite domeniile în care Executivul va putea emite ordonanţe simple pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de a doua sesiune ordinară a anului 2025”, se arată în comunicatul transmis.

Guvernul a explicat că, astfel, „va putea reglementa în următoarele domenii de activitate: finanțe și economie, dezvoltare, lucrări publice și administrație, agricultură, muncă și solidaritate socială, digitalizare, sănătate, transporturi și infrastructură, mediu, afaceri externe, activități consulare și investiții străine, investiții și proiecte europene, cultură și în ceea ce privește prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege”.

Tot luni seară a fost adoptată și o ordonanță de urgență pentru stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice.

„Ordonanța de urgență adoptată în ședința de astăzi transpune în legislația de organizare a Executivului Hotărârea adoptată de Parlament pentru acordarea încrederii Guvernului. Astfel, la nivelul Guvernului își vor desfășura activitatea cinci viceprim-miniștri, dintre care doi viceprim-miniștri cu portofoliu și trei viceprim-miniștri fără portofoliu. Atribuțiile viceprim-miniștrilor fără portofoliu se stabilesc prin decizie a prim-ministrului”, se mai arată în comunicat.

„De asemenea, potrivit actului normativ, un viceprim-ministru fără portofoliu coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, un viceprim-ministru fără portofoliu coordonează reforma statului și procesul de eficientizare a activității instituțiilor publice, și, totodată, viceprim-miniștrii fără portofoliu avizează proiectele de acte normative care au impact bugetar, conform deciziei prim-ministrului”, a conchis Guvernul în comunicatul transmis.

Luni, la ora 21.00, a început prima ședință a noului Guvern condus de Ilie Bolojan. Miniştrii noului cabinet au plecat de la Palatul Cotroceni, unde a avut loc ceremonia de învestitură, la Palatul Victoria, unde se desfăşoară şedinţa de Guvern.

„Dragi români, încheierea procedurii parlamentare și depunerea jurământului de către noul Guvern încheie o perioadă de instabilitate și interimate la conducerea principalelor instituții ale României. În momentul de față avem și un guvern care se bazează pe o majoritate parlamentară importantă. 

Începând din această seară, ne vom da măsura dedicării noastre, a capacității noastre de muncă și a responsabilității în serviciul României. 

Am încredere că în colaborare cu Președintele României, sprijinindu-ne în Parlament, vom putea trece țara noastră prin această perioadă dificilă, în așa fel încât să creăm condiții pentru prosperitate și să redăm încrederea românilor. 

Împreună cu colegii mei vom face tot ceea ce este posibil pentru acest lucru și sper că vom auzi de lucruri bune pentru România. Dumnezeu să aibă în pază țara noastră și pe toți românii, oriunde s-ar afla”, a declarat noul prim-ministru al României.

Președintele României Nicușor Dan a ținut, luni seara, un discurs după ce miniștrii noului Guvern au depus jurământul.

„Dragi români, începem azi un nou capitol. Vreau să mulțumesc partidelor din majoritate și reprezentanților minorităților naționale pentru că au înțeles imperativul pe care România îl are în acest moment și anume stabilitatea. Am văzut comentarii în spațiul public care se referă mai mult la trecut decât la viitor. Sunt legitime, dar noi trebuie să ne uităm în viitor, este în interesul național. Invit partidele din majoritate să acționeze ca atare, să colaboreze pentru interesul comun.

Am discutat foarte mult și a fost un imperativ reforma fiscală și sunt fericit că partidele și-au asumat corecțiile pe care România trebuie să le facă. Sunt optimist, pentru că avem un sector privat dinamic, care a reușit să dubleze PIB-ul în zece ani, și avem ca obiectiv final de 2026 intrarea în OCDE, ceea ce înseamnă mult mai mult investiții străine, dobânzi mai ieftine și încredere pentru economia din România.

Dincolo de economie, trebuie să reformăm statul și sunt bucuros că partidele și-au asumat reforma statului. Trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile statului român. O să fie un drum lung, sunt optimist că o să ajungem să construim societatea care să aibă încredere înn autorități și în ea însăși”, a declarat Nicușor Dan.

Ilie Bolojan și miniștrii din noul Guvern depun jurământul în faţa preşedintelui Nicușor Dan, într-o ceremonie care are loc la Palatul Cotroceni.

După depunerea jurământului va avea loc prima şedinţă de Guvern. 

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost validat, luni, în Parlament, cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă. 

Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea noilor miniștri. 

La ora 20 este programată ceremonia depunerii jurământului la Palatul Cotroceni. 

La ora 21 este programată prima ședință a noului Executiv. 

Deputatul USR Cătălin Drulă a declarat luni, în şedinţă comună a Legislativului pentru învestirea Guvernului, că va fi necesar ca viitorii miniştri să intre "cu drujba" în instituţiile pe care le conduc.

El a dat asigurări că USR va fi un partener "onest şi loial" în implementarea programului de reforme şi restructurări.

"Doamnelor şi domnilor miniştri, premierul Ilie Bolojan va avea nevoie să intraţi în ministere din prima zi cu drujba. Oricine îşi închipuie că mai putem continua ca până acum cu cosmetizări şi cu fente trăieşte în realitatea de ieri. Românii îşi pun speranţa în această guvernare că va repara nedreptăţile, că va tăia risipa şi va elimina cheltuieile inutile sau pe cele pe care pur şi simplu nu ni le permitem. Nu va fi lapte şi miere în ce urmează în România, dar oamenii vor susţine această guvernare doar dacă va face reforme şi dacă va aduce statul în dimensiunile lui rezonabile. Adică mai mic", a spus fostul ministru al Transporturilor.

Drulă a susţinut că viitorul guvern va trebui să fie unul al "responsabilităţii", deoarece nu există o alternativă.

"Alternativa e de negândit şi înseamnă colaps. Domnul Ilie Bolojan şi-a asumat o misiune foarte grea, dar eu cred că este omul potrivit la locul potrivit, pentru o guvernare a responsabilităţii. O altă premisă bună este că avem în sfârşit un preşedinte - Nicuşor Dan - care ţine spatele reformelor", a mai spus reprezentantul USR.

Cătălin Drulă a precizat că România trece "printr-o situaţie grea" şi că ţara noastră "s-a îndatorat mult prea mult", iar finanţele ţării "pur şi simplu crapă". Bugetele ţării au fost construite în ultimii ani "pe minciună şi iluzie", a menţionat el.

El a afirmat că oamenii de stat care trebuiau să se comporte "ca adulţi responsabili au abdicat" de la responsabilitatea lor.

"Nimeni nu a simţit că e problema lui sau treaba lui să oprească sarabanda populismului. Suntem astăzi într-o situaţie ciudată. Să nu evităm elefantul din cameră sau chiar din sală. O situaţie în care o bună parte din partidele care au creat problema sunt chemate acum să o rezolve. Dar poate că e o oportunitate şi cred că e şi o premieră în România, după Revoluţie. E şi o expresie pe care noi, părinţii, o ştim, că o tot folosim: trebuie să strângi după tine", a spus deputatul USR.

Drulă a menţionat că la nivelul Capitalei au fost adoptate două referendumuri locale, pe care noua majoritate "trebuie să le pună urgent în aplicare" prin modificări legislative.

”Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră deoarece PSD nu a fugit niciodată de responsabilitate! Din contră, în toate momentele grele pe care România le-a traversat de la Revoluţie încoace, PSD şi-a asumat mereu responsabilitatea. Astăzi dăm startul unei coabitări politice, pe care – pentru binele acestei ţări şi pentru binele românilor - mi-o doresc puternică, pentru următorii 3 ani şi jumătate!”, a spus preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, în plenul reunit.

El a arătat că astăzi, PSD îşi asumă guvernarea pentru o Românie stabilă, care îşi continuă dezvoltarea, o dezvoltare care vizează fiecare român în parte, dar şi economia românească în ansamblu. ”Ieşim astfel din zodia interimatelor păguboase şi intrăm într-o perioadă a soluţiilor raţionale şi realiste!”

„Este adevărat că din dorinţa de a face bine, anumite măsuri luate în trecut au produs unele dintre dezechilibrele de astăzi. Vă asigur însă că toate măsurile au fost luate de partidele care au format în trecut coaliţii, cu bună credinţă, în folosul românilor, însă în contextul de atunci. Este dificil să menţii echilibrul perfect, iar Partidul Social Democrat trebuie să îşi asume în mod onest partea sa pentru trecut. Cu toate acestea, PSD a fost şi va rămâne un partid al oamenilor, un partid al celor care vor să trăiască într-o ţară mai bună, cu locuri de muncă bine plătite, educaţie de calitate pentru copii şi servicii de sănătate accesibile tuturor.

Aceasta este viziunea social-democraţilor pentru următorii ani de guvernare! Vom fi parteneri într-o coaliţie guvernamentală chiar dacă celelalte formaţiuni politice pot avea uneori viziuni diferite. De aceea, suntem conştienţi că nu va fi uşor să ne armonizăm mereu punctele de vedere! PSD însă va fi mereu partidul care va aduce o abordare matură la masa discuţiilor. Dovadă stau chiar rezultatele negocierilor din ultima lună pentru programul de guvernare”, a mai spus Sorin Grindeanu.

Parlamentarii AUR au plecat din sala de plen, în semn de protest față de noul guvern, după ce George Simion a ținut un discurs agresit la tribuna Parlamentului. 

„Felicitări, nu cred că o să apucați anul. E ultimul act disperat al celor care au dat lovitura de stat din 6 decembrie. Vreți să tăiați 150.000 de bugetari de a nivel central și ați pus 5 vicepremieri că nu vă mai satură Dumnezeu. Nu vă mai satură Dumnezeu și nu știu cum o să vă înghită Pământul pentru ce ați făcut.

Măriți TVA, vă bateți joc de afacerile Românilor. Veți ajunge să plătiți. Noi nu participăm la această mascaradă, ne ridicăm și plecăm”, a spus Simion.

Premierul desemnat a punctat că el şi guvernul îşi asumă faptul că unele dintre deciziile care vor fi luate nu vor fi populare.

"Dar trebuie să ţinem cont că: în absenţa măsurilor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranţă fiscal-bugetară, cu riscul să piardă contactul cu direcţia europeană a dezvoltării şi costuri mari pentru oameni şi companii. În schimb, aplicarea măsurilor de reformă a statului va pune bazele unei dezvoltări solide pentru România. În anii următori, avem ocazia să devenim un stat modern, stabil şi respectat, atât intern, cât şi extern. Totul depinde de voinţa noastră de a acţiona corect, direct şi la timp, fără calcule electorale", a subliniat Ilie Bolojan.

Reformele şi eforturile pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare şi prosperitate vor începe cu statul şi clientela politică, a declarat luni, în plenul reunit al Parlamentului, premierul desemnat Ilie Bolojan.

"Îi asigur pe toţi cetăţenii că reformele şi eforturile pentru a readuce România pe cursul de dezvoltare şi prosperitate vor începe cu statul şi clientela politică", a punctat Ilie Bolojan, în discursul susţinut în şedinţa plenului reunit al Legislativului pentru învestirea Guvernului.

El a subliniat că în calitatea sa de prim-ministru va avea trei direcţii prioritare: ordine în finanţele publice, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni.

"Ordine în finanţele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice şi pentru recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor şi a cetăţenilor. Bună guvernare - ca motor al reformei statului, care să asigure o administraţie eficientă, responsabilă şi adaptată nevoilor actuale. Respect pentru cetăţeni prin servicii publice de calitate, corectitudine în serviciul public şi politici sociale oneste, care încurajează şi respectă munca. În ciuda provocărilor economice, geopolitice şi sociale, Guvernul României şi majoritatea care îl susţine îşi vor asuma reforme fundamentale, ce vor genera performanţă în administraţie, dezvoltarea României şi recâştigarea încrederii şi a speranţei. Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbţia fondurilor europene, continuarea investiţiilor, sprijinirea mediului de afaceri şi menţinerea solidarităţii sociale", a declarat Ilie Bolojan.

Premierul desemnat a punctat că el şi guvernul îşi asumă faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare.

"Dar trebuie să ţinem cont că: în absenţa măsurilor, România ar intra decisiv într-o zonă de nesiguranţă fiscal-bugetară, cu riscul să piardă contactul cu direcţia europeană a dezvoltării şi costuri mari pentru oameni şi companii. În schimb, aplicarea măsurilor de reformă a statului va pune bazele unei dezvoltări solide pentru România. În anii următori, avem ocazia să devenim un stat modern, stabil şi respectat, atât intern, cât şi extern. Totul depinde de voinţa noastră de a acţiona corect, direct şi la timp, fără calcule electorale", a subliniat Ilie Bolojan, citat de Agerpres. 

Premierul desemnat Ilie Bolojan cere votul Parlamentului. Pentru ca guvernul să fie învestit, sunt necesare 233 de voturi.

„Cer votul într-un moment decisiv pentru viitorul țării noastre. Mulțumesc președintelui Nicușor Dan pentru încredere. Mă adresez cetățenilor care așteptă de la noi o schimbare de mentalitate. Le transmit că-mi asum această poziție.

Asigur toți cetățenii că reformele vor începe cu statul și clientela politică. România trebuie să treacă cu bine peste această perioadă dificilă. Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, sprijinirea mediului de afaceri. Trei piloni fundamentali: ordine în finanțele publice, bună guvernare, ca motor al reformei statului, și respect pentru cetățeni Ne asumă că unele decizii nu vor fi populare, dar în absența acestor măsuri România ar intra într-o zonă de nesiguranță bugetară, cu costuri mari pentru oameni și companii”, a declarat Bolojan, de la tribuna Parlamentului.

Toţi miniştrii propuşi în Guvernul Bolojan au primit luni aviz favorabil după audierile în comisiile de specialitate ale Parlamentului și urmează ședința plenului reunit care trebuie să dea votul de învestitură. La ora 21, miniștrii ar urma să depună jurământul la Palatul Cotroceni, în fața lui Nicușor Dan. 

Premierul desemnat, Ilie Bolojan, urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în şedinţa plenului reunit, programat de la ora 16:30.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Ulterior, membrii Cabinetului Bolojan vor depune jurământul, în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni.

Guvernul are în componenţă 16 ministere - 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR şi 2 UDMR. Totodată, noul Executiv are 3 funcţii de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD şi UDMR şi un independent, două funcţii de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL şi USR.

Membrii noului Guvern sunt:

* Ilie Bolojan - prim-ministru

* Marian Neacşu - viceprim-ministru fără portofoliu

* Dragoş Anastasiu - viceprim-ministru fără portofoliu

* Tánczos Barna - viceprim-ministru fără portofoliu

* Cătălin Predoiu - viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Interne

* Liviu-Ionuţ Moşteanu - viceprim-ministru şi ministru al Apărării Naţionale

* Ciprian-Constantin Şerban - ministrul Transporturilor şi Infrastructurii

* Radu Marinescu - ministrul Justiţiei

* Florin-Ionuţ Barbu - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

* Bogdan-Gruia Ivan - ministrul Energiei

* Alexandru-Florin Rogobete - ministrul Sănătăţii

* Petre-Florin Manole - ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale

* Dragoş Pîslaru - ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

* Daniel David - ministrul Educaţiei şi Cercetării

* Alexandru Nazare - ministrul Finanţelor

* Oana-Silvia Ţoiu - ministrul Afacerilor Externe

* Diana-Anda Buzoianu - ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor

* Radu-Dinel Miruţă - ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului

* Attila-Zoltan Cseke - ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei

* Demeter Andras Istvan - ministrul Culturii.

Comisiile pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au acordat, luni, cu majoritate de voturi, aviz favorabil lui Demeter Andras Istvan, propus pentru funcţia de ministru al Culturii.

S-au înregistrat doar 10 voturi "împotrivă", majoritatea membrilor comisiilor de specialitate ale Parlamentului votând "pentru".

Printre măsurile care vor fi luate de Ministerul Culturii, enumerate de Demeter Andras Istvan, sunt "reaşezarea accentului de pe zona 'culturii instituţionalizate' către specificul 'antreprenorial' al culturii, înţelegând prin aceasta nu doar cultura guvernată de dreptul privat, în general, ci înţelegând şi modalitatea de abordare a culturii publice din perspectivă antreprenorială, pornind de la management până la responsabilitatea fiecărui salariat din domeniul culturii". 

Ministrul propus pentru mandatul de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, a primit, luni, aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Astfel, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor şi cei din cadrul Comisiei pentru mediu şi Comisiei pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic din Senat au avizat nominalizarea cu majoritate de voturi. 

Comisiile reunite de sănătate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului l-au avizat favorabil, luni, pe Alexandru Rogobete, propus pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, potrivit Agerpres.

În cadrul audierilor, Rogobete a spus că cel mai important obiectiv îl reprezintă creşterea încrederii cetăţenilor în sistemul de sănătate.

Potrivit acestuia, un alt obiectiv important, prevăzut în programul de guvernare, este dat de atragerea de noi surse de finanţare în domeniul sănătăţii prin lărgirea semnificativă a bazei de contribuţie a CASS, dezvoltarea asigurărilor private şi complementare de sănătate, restructurarea anumitor programe şi optimizarea lor pentru o eficientizare cât mai bună.

Totodată, susţine ministrul propus, dezvoltarea asistenţei prespitaliceşti dată de asistenţa medicală primară, medicina de familie şi asistenţa comunitară reprezintă priorităţi ale Guvernului în sensul de a creşte cât se poate de mult accesul tuturor cetăţenilor la servicii medicale primare indiferent de locul în care aceştia se află.

"Există o serie de alte sub-măsuri, cum ar fi revizuirea pachetelor de servicii minimale de bază, şi încurajarea şi dezvoltarea pe cât se poate de mult a serviciilor de prevenţie", a arătat Alexandru Rogobete.

Acesta a subliniat că un alt obiectiv important în ceea ce priveşte ambulatoriul de specialitate este dat de creşterea programului de lucru în două ture în spitalele publice şi stabilirea unui parteneriat mai corect sau mai transparent între mediul public şi cel privat.

De asemenea, a susţinut ministrul propus, continuarea investiţiilor în domeniul sănătăţii atât cu bani din PNRR cât şi din fonduri de la Banca Mondială sau alte resurse existente la momentul de faţă reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii. 

 Cătălin Predoiu, propus ca ministru al Afacerilor Interne, a primit luni aviz favorabil în comisiile parlamentare de specialitate pentru a continua mandatul.

Acesta va deţine şi funcţia de vicepremier.

Cătălin Predoiu a fost avizat cu majoritate de voturi în Comisiile de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

"În ceea ce priveşte programul, Ministerul Afacerilor Interne va continua să aibă un rol esenţial în asigurarea securităţii naţionale, asigurarea rezilienţei instituţionale, dar şi a ordinii publice şi a protecţiei cetăţenilor într-un context european, regional din ce în ce mai complicat din punct de vedere securitar. Strategia prin care urmărim asigurarea acestui obiectiv fundamental, multiplu, este modernizarea structurilor MAI prin prevenţie, profesionalizare, interoperabilitate digitală şi apropierea faţă de cetăţean, prin prezenţa cât mai mult a cadrelor şi structurilor MAI în stradă, în zonele de acţiune, în protecţia şi salvarea cetăţenilor din situaţii limită ", a declarat Cătălin Predoiu, în cadrul audierii în comisiile de specialitate ale Parlamentului, potrivit Agerpres.

El a precizat că priorităţile operative ale MAI, în linii mari, rămân aceleaşi, precizând că pe zona de ordine publică vor continua acţiunile de combatere a criminalităţii organizate, pentru că în jurul acestui fenomen criminologic se centrează toate fenomenele infracţionale grave: traficul de droguri, traficul de fiinţe umane, migraţia ilegală, traficul de arme, criminalitate cibernetică, criminalitate financiară, evaziune fiscală.

În privinţa situaţiilor de urgenţă, Predoiu a subliniat că MAI îşi propune ca obiectiv strategic consolidarea caracterului integrat al acestui sistem.

Acesta s-a referit punctual la modernizările şi reorganizările avute în vedere la nivelul structurilor MAI.

În primul rând, Predoiu a menţionat reorganizarea Poliţiei Române, a Jandarmeriei şi a Poliţiei de Frontieră pentru eficientizarea intervenţiei operative pe baza unei hărţi de risc care va fi actualizată anual.

"Vom valorifica şi integra concluziile şi lecţiile învăţate din proiectul pilot de la Constanţa, dar, în acelaşi timp, ne vom îndrepta spre o reducere a structurilor administrative non-operative, care, eventual, teritorial, să deservească, în comun, două sau trei arme şi în felul acesta să reducem pe de-o parte costurile şi, pe de altă parte, să plasăm cât mai multe structuri din administraţie, din poziţii non-operative în structuri operative, în stradă, în operaţiuni aproape de cetăţean", a mai declarat Predoiu. 

Radu Marinescu a primit, luni, aviz favorabil pentru funcţia de ministru al Justiţiei din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Bogdan-Gruia Ivan, propus pentru funcţia de ministru al Energiei, a primit luni aviz favorabil din partea membrilor comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor.

Membrii comisiilor parlamentare reunite au avizat nominalizarea lui Ivan cu 46 de voturi pentru, 2 împotrivă şi nicio abţinere.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Economiei şi Digitalizării, Radu Miruţă, a primit luni aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului.

Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Miruţă pentru portofoliul de la Economie şi Digitalizare cu 55 de voturi "pentru", 12 voturi "împotrivă" şi nicio abţinere.

Ministrul propus la Dezvoltare, Cseke Attila, a declarat luni, după audierile din comisii, că va propune desfinţarea funcţiei de viceprimar la unităţile administrativ-teritoriale sub 1.500 de locuitori, iar la sporul pentru fonduri europene, este nevoie de un sistem mai flexibil, bazat pe performanţa funcţionarului.

Comisiile pentru învăţământ ale Senatului şi Camerei Deputaţilor l-au avizat favorabil, luni, cu majoritate de voturi, pe Daniel David, propus pentru funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării.

„Este primul program de guvernare între austeritate şi criză”, a afirmat Daniel David, la audieri.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Finanţelor, Alexandru Nazare, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor şi cei din Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital de la Senat au avizat favorabil mandatul cu 35 voturi pentru, 9 împotrivă şi nicio abţinere.

Ciprian-Constantin Şerban, propus pentru funcţia de ministru al Transporturilor, a fost validat, luni, pentru acest portofoliu, de comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor.

Membrii comisiilor parlamentare reunite au avizat nominalizarea lui Şerban cu 28 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă. 

Deputatul USR Ionuţ Moşteanu, propus la Ministerul Apărării Naţionale, a primit luni aviz favorabil în comisiile parlamentare de specialitate pentru a ocupa funcţia de ministru.

Acesta va deţine şi funcţia de vicepremier.

Moşteanu a fost avizat cu majoritate de voturi în Comisiile de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Ministrul propus pentru preluarea portofoliului la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului, potrivit Agerpres.

Membrii comisiilor de specialitate au avizat nominalizarea lui Barbu pentru portofoliul de la Agricultură cu 27 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" şi nicio abţinere.

Florin Barbu a declarat în cadrul audierilor că prioritatea numărul unu a Ministerului Agriculturii este reabilitarea sistemului de irigaţii, iar până în 2027 işi propune să atingă ţinta de 2,7 milioane de hectare.

"Vreau să vă spun că în continuare prioritatea numărul unu a Ministerului Agriculturii este sistemul de irigaţii. În momentul de faţă avem 1,6 milioane de hectare reabilitate. Am reuşit prin discuţiile pe care le-am avut la Comisia Europeană să alocăm şi anul acesta o sumă de 500 de milioane de euro pentru fermierii români. (...) Sigur că planul Ministerului Agriculturii până în 2027 este să atingem ţinta de 2,7 milioane de hectare. Ştim că sistemul de irigaţii are un rol vital în economia României, în agricultura din România, dar şi pentru securitatea alimentară a României. De aceea, în continuare, aceste investiţii vor fi prioritatea numărul unu a Ministerului Agriculturii", a precizat Barbu.

Acesta a mai spus că investiţiile de la Ministerul Agriculturii vor merge în continuare pentru dezvoltare şi pentru reglarea balanţei comerciale cu produse agricole.

"Aşa cum spuneam, în Ministerul Agriculturii, investiţiile nu vor mai fi haotice şi vor fi prioritizate pentru că, lucru cel mai important în România şi în industria alimentară, dar şi în agricultură, sunt acele decalaje pe care le avem în balanţa comercială. De aceea toate proiectele sunt pliate şi sunt făcute conform balanţei comerciale", a adăugat Florin Barbu.

Opoziția, protest în picioare

Comisiile pentru administraţie publică ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au acordat, luni, aviz favorabil lui Cseke Attila (UDMR), propus pentru funcţia de ministru al Dezvoltării.

Au fost înregistrate 29 de voturi "pentru" şi 7 voturi "împotrivă".

Printre măsurile care vor fi luate de Ministerul Dezvoltării şi enumerate de Cseke Attila sunt: elaborarea Codului Urbanismului, eficientizarea cheltuielilor, salarizare bazată pe performanţă în administraţia centrală şi locală, redimensionarea administraţiilor locale ale localităţilor în care a scăzut numărul locuitorilor, creşterea numărului de locuitori de la 1.000 la 1.500 care revin unui poliţist local, desfiinţarea funcţiei de viceprimar în localităţile care au sub 1.500 de locuitori, evidenţa personalului contractual, reducerea sporurilor şi acordarea lor în funcţie de progres, eficientizarea investiţiilor din programele naţionale.

Majoritatea deputaţilor şi senatorilor Opoziţiei au refuzat să ia loc la şedinţa comisiilor, participând la şedinţă în picioare. 

Plenul Parlamentului se va reuni luni de la ora 16:30 pentru a vota învestirea noului Guvern, condus de premierul Ilie Bolojan, au decis conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Miniştrii propuşi să facă parte din Cabinetul Bolojan sunt audiaţi în comisiile de specialitate începând cu ora 12:30.

Pentru învestirea noului Guvern sunt necesare 233 de voturi, iar coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi are 311 parlamentari.

Sunt amenințări cu proteste la Parlament, înainte de audierea lui Florin Barbu, propus ministru.

Audierea nu a început încă, se așteaptă finalizarea ședinței de Biroui Reunite ca să poată începe audierile în comsiiile de specialitate.

Prima era Comisia de Agricultură.

Un schimb de replici a avut loc între membrii comisiei și reprezentanții AUR, care spunea că PSD PNL, USR și UDMR au reușit să păcălească electoratul când au câștigat alegerile, dar nu și pe membrii AUR. AUR amenință că va face proteste la Comisia de Agricultură.

Dragoș Anastasiu este unul dintre cei mai bogați români şi va fi de săptămâna viitoare şi vicepremier "pentru reformă" în Guvernul Bolojan. Adică, un fel de Elon Musk care a condus, în echipa lui Donald Trump, celebrul DOGE, Departamentul pentru Eficienţă Guvernamentală.

Ilie Bolojan a purtat discuții aprinse cu liderii Coaliției pentru înființarea celui de-al cincilea post de vicepremier, pentru Dragoș Anastasiu, președinții de partide nefiind de acord cu existenţa unei astfel de funcții care, teoretic, se va ocupa cu tăierile în aparatul de stat și ar urma sa opereze independent de voința partidelor.

Citește mai multe AICI.

Miniștrii propuși să facă parte din Cabinetul Bolojan vor fi audiați în Comisiile de specialitate, după care noul guvern va fi votat în plenul reunit al Parlamentului. 

Procedura este una accelerată, pentru ca guvernul să fie învestit cât mai repede.

PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale au agreat luni un acord de coaliție care prevede că PNL va da premierul în perioada iunie 2024 – aprilie 2027. Astfel, până în aprilie 2027 premier va fi Ilie Bolojan. După aceea, noul premier va veni de la PSD.

"Am semnat azi acordul politic între PSD și PNL, USR, UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale pentru formarea unei coaliții care să asigure un guvern stabil, concentrat pe reformele structurale fundamentale, pe performanță în guvernare, dezvoltarea României, respect față de cetățeni. Acest document închide practic procedurile necesare pentru formarea noului guvern în așa fel încât după prânz să înceapă audierea miniștrilor în comisii și după-amiază votul în Parlament. Mulțumesc partenerilor de coaliție pentru că indiferent de orientare și conflictele din trecut, în fața acestei situații dificile pentru România am avut maturitatea și responsabilitatea să ajungem la un acord politic pentru o guvernare stabilă", a declarat Ilie Bolojan.

Citește AICI ce prevede programul de guvernare.

Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale perioada 2025 – 2028 prevede măsuri de reducere a cheltuielilor publice și reduceri de personal de cel puțin 20% în administrația centrală. De asemenea, vor fi plafonate salariile în autoritățile autofinanțate. CASS va fi aplicat la pensiile de peste 4.000 de lei, iar impozitul pe dividende și profit va crește la 16%, se arată în documentul obținut de Antena 3 CNN.

Lista măsurilor din programul de guvernare:

1.      ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic și supuse reorganizare, indicatorilor de performanță. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;

2.      Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;

3.      Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale; 

4.      Legea insolvenței modificată – înăsprirea regimului și evitarea insolvențelor în cascadă;

5.      Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);

6.      Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;

7.      Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;

8.      Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;

9.      Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);

10.    Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);

11.     Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

12.    Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

13.    Analiză excepțiilor fiscale și corectarea acestora;

14.    Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;

15.    Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

16.    Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

17.    Ajustări de taxe

a.       Creștere cotă redusă de la 5% la 9%  (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);

b.      Creștere accize cu 10%;

c.       Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;

d.      Creștere impozit pe dividende și profit  la 16%

e.       Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)

f.       Taxare Ecologică (jalon PNRR)

g.      Creștere valorii pentru taxa de rovignetă.

Lista completă a Guvernului Bolojan

Prim-ministru: Ilie Bolojan

Șef al Cancelariei: Mihai Jurca, fostul city manager din Oradea

Vicerpremier PSD - Marian Neacșu
Vicepremeir USR - Ionuț Moșteanu
Vicepremier UDMR - Tanczos Barna
Vicepremier PNL - Cătălin Predoiu
Vicepremier independent- Dragoș Anastasiu

Miniștrii PSD:

Ministerul Justiției - Radu Marinescu
Ministerul Transporturilor - Ciprian Șerban
Ministerul Sănătății - Alexandru Rogobete
Ministerul Muncii - Florin Manole
Ministerul Agriculturii - Florin Barbu
Ministerul Energiei -Bogdan Ivan

Miniștrii PNL

Ministerul Finanțelor - Alexandru Nazare
Ministerul de Interne - Cătălin Predoiu
Ministerul Educației - Daniel David
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene -Dragoș Pîslaru

Miniștrii USR

Ministerul Apărării - Ionuț Moșteanu
Ministerul Afacerilor Externe - Oana Țoiu
Ministerul Mediului - Diana Buzoioanu
Ministerul Economiei - Radu Miruță

Miniștrii UDMR

Ministerul Dezvoltării - Cseke Attila
Ministerul Culturii - Demeter Andras Istvan.