"România rămâne o ţară a constrastelor şi are două deficienţe majore: un deficit de demcraţie şi unul de alocare a resurselor", a declarat Traian Băsescu, cu ocazia şedinţei Parlamentului, de miercuri. În ceea ce priveşte situaţia economică a ţării, Traian Băsescu spune că structura acesteia este una dintre cele mai scăzute din toate ţările Uniunii. Deşi este dotată cu factori de producţie naturali, România alocă ineficient resursele, spune preşedintele. România alocă ineficient şi mâna de lucru, în agricultură fiind aproape inexistentă, a adăugat şeful statului. O modificare structurală a locurilor de muncă în mediul rural ar îmbunătăţi veniturilor, e de părere Băsescu.
În prezent, preşedintele spune că ţara noastră înregistrează o creştere economică susţinută, iar principalii pioni ai creşterii economice au fost consumul privat şi investiţiile. Statutul de membru al Uniunii Europene a reprezentat un catalizator pentru atragerea investitorilor străini.
Încrederea în sistemul judiciar este scăzută şi, pentru mulţi cetăţeni, justiţia este un lux pe care nu şi-l mai pot permite, a declarat preşedintele. Totuşi, după aderarea la Uniunea Europeană, reforma sistemului judiciar a fost accelerată, admite şeful statului. Contrar aşteptărilor, aderarea europeană reprezintă începutul eforturilor noastre, nu sfârşitul lor, spune Băsescu. "E nevoie de o nouă viziune, noi instrumente de guvernare democratică, noi atitudini, noi comportamente", a declarat acesta.
Reacţiile la discursul preşedintelui nu au întârziat să apară. Secretarul general al PD-L, Vasile Blaga spune că toate aceste lucruri erau ştiute de către parlamentari, dar că partidele le iau în seamă numai când preşedintele se sesizează. Blaga recunoaşte, totodată, că e corect din partea lui Traian Băsescu să îşi dorească un guvern care să construiască România viitorului.
De cealaltă parte, liberalii cred că discursul preşedintelui este cel al unei politici învechite şi că şeful statului vrea să se implice în campanie electorală, spune purtătorul de cuvânt al partidului, Tudor Chiuariu.
"Discursul preşedintelui este discursul unei politici învechite şi a unui viitor întunecat. Românii doresc soluţii concrete, progrese vizibile şi un viitor optimist. Discursul preşedintelui este unul lipsit de speranţă, orientat spre trecut, dominat de conflicte, uri şi obsesii personale", e de părere Chiuariu.
Preşedintele
Traian Băsescu a revenit în faţa parlamentarilor cu
un discurs pe teme de politică internă şi externă.
În
timpul mandatului său, Traian Băsescu, s-a adresat în mai
multe rânduri Parlamentului. Una dintre apariţiile
preşedintelui în faţa aleşilor a degenerat, însă,
într-un adevărat circ. S-a întâmplat în
decembrie 2006, la prezentarea raportului Tismăneanu. Mesajul
preşedintelui a fost întrerupt de patru ori în primul
sfert de oră.
Reprezentanţii
Partidului România Mare, în frunte cu liderul
formaţiunii, Corneliu Vadim Tudor, au huiduit şi au fluierat minute
în şir. Între timp preşedintele PRM şi-a schimbat
atitudinea faţă de preşedinte. Vadim Tudor a anunţat că, pentru
a nu da naştere speculaţiilor şi pentru a-l menaja pe Băsescu, nu
va participa la şedinţa Parlamentului.
A venit şi rândul PSD-ului să critice discursul prezidenţial. Mircea Geoană, şeful social-democraţilor, crede că această cuvântare ar fi trebuit să se încheie prin: "Dragi români, starea României este proastă după patru ani de guvernare de dreapta".
Băsescu şi-a criticat şi colegii de partid când a semnalat starea proastă a învăţământului, neuitând să se spele pe mâini de lucrurile care nu îi convin, spune Mircea Geoană.
Antena3.ro
