Liderii partidelor maghiare din Romania cer autonomie teritoriala, locala si culturală. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că există trei feluri de autonomie pe care o revendică - teritorială, locală şi culturală, despre care susţine că ar trebui să fie discute în 2018 şi legiferate.
În replică, președintele PSD, Liviu Dragnea a declarat, luni, că autonomia teritorială pentru ţinutul secuiesc este un lucru neconstituţional şi de neacceptat.
"(Poziţia mea - n.r.) este foarte clară şi limpede, cum a fost tot timpul. Este neconstituţională şi de neacceptat. Şi de nenegociat", a precizat el, într-o conferinţă de presă.
Pe de altă parte, Dragnea a menţionat că PSD a colaborat bine cu UDMR şi că au existat cazuri în care social-democraţii au avut "opinii diametral opuse" chiar şi cu reprezentanţii ALDE.
"Până acum am colaborat bine (cu UDMR - n.r.), în sensul că am colaborat pe anumite proiecte de legi, cum am colaborat şi cu alte formaţiuni politice. (...) Să ştiţi că am avut opinii diametral opuse, în unul sau două cazuri, şi cu ALDE. Asta nu înseamnă că nu am putut să colaborăm în continuare", a arătat liderul PSD.
UDMR, PCM şi PPMT au cerut într-o rezoluţie comună semnată luni, la Cluj, autonomia teritorială a ţinutului secuiesc, precum şi un statut special pentru regiunea Partium.
Rezoluţia a fost semnată de preşedinţii celor trei formaţiuni - Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT).
"Noi, reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanţi responsabili şi legitimi ai comunităţii maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru armonizarea conceptelor de autonomie: 1. Maghiarii din Transilvania trăiesc în situaţii interetnice diferite, au posibilităţi, proiecte şi viziuni diferite şi, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din ţinutul secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România. 2. Considerăm că autonomia teritorială a ţinutului secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi în domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia ţinutului secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci", se arată în rezoluţie.
Sursă: Agerpres
