Consultări la Cotroceni, convocate de Ilie Bolojan. Trimite sau nu România trupe în Ucraina?

Ilie Bolojan discută la această oră cu reprezentanţii Partidului Naţional Liberal, relatează Agerpres.

La discuţii participă preşedintele interimar al PNL, Cătălin Predoiu, secretarul general interimar al partidului, Adrian Veştea, prim-vicepreşedinţii Dan Motreanu şi Ciprian Ciucu şi primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

Alături de preşedintele interimar se află consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Luminiţa Odobescu şi Bogdan Mazuru, precum şi consilierul de stat Bianca Firezar.

„Vă mulţumesc în primul rând că aţi acceptat schimbarea orei de întâlnire, dar aşa cum v-am informat a fost o teleconferinţă cu preşedinţii Costa şi Macron şi nu aveam altă posibilitate decât să reprogramăm întâlnirea”, a spus Bolojan, în debutul întâlnirii.

Președintele interimar a început discuțiile cu reprezentanţii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, relatează Agerpres. Delegaţia este formată din Varujan Pambuccian, Nicolae Petreţchi, Iulius Firczak, Varol Amet şi Adrian Merka.

„Mă bucur să vă văd şi în această calitate. Aţi făcut bine că ne-aţi chemat pe toţi, pentru că astea sunt chestiuni pe care de mult nu le-am mai discutat cu preşedintele şi e bine să avem întâlniri de genul ăsta”, a spus Varujan Pambuccian la începutul consultărilor.

„Sper să avem o discuţie bună”, a răspuns preşedintele interimar.

Consultările de la Palatul Cotroceni au început miercuri dimineaţa cu delegaţia PSD. Au urmat delegaţiile AUR, SOS România, UDMR şi USR.

Preşedintele interimar urmează să discute şi cu reprezentanţii Partidului Naţional Liberal. 

„Am discutat trei chestiuni. Prima a fost propunerea SUA de a-și asuma mai multă responsabilitate în ceea ce privește apărarea Europei. De ani de zile, susținem că statele din UE ar fi trebuit să investească mai mult în propria apărare și că nu pot aștepta doar sprijinul SUA. Fără SUA, nu există, în acest moment, posibilitatea unei apărări eficiente. România trebuie să investească în industria militară.

A doua chestiune este legată de discuțiile dintre SUA și Rusia privind încetarea conflictului ruso-ucrainean, precum și de posibilitatea ca UE să fie la masa negocierilor. Decizia trebuie luată de cei care au început deja tratativele, alături de o entitate cu credibilitate în UE și Marea Britanie. Un armistițiu ar fi primul pas către pace. Susținem încheierea conflictului, însă condițiile nu le putem impune noi, din România.

În ceea ce privește cheltuielile militare, la nivelul Comisiei Europene există propunerea ca aceste cheltuieli să fie excluse din deficitul bugetar al fiecărui stat. Acest lucru nu ne-ar ajuta neapărat, deoarece deficitul ar rămâne mare. Trebuie analizat modul în care putem etapiza aceste investiții”, a declarat Hunor, după consultările de la Palatul Cotroceni.

Președinta USR, Elena Lasconi, a declarat, după consultările cu Ilie Bolojan de la Cotroceni, că nu e momentul să vorbim despre trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina.

„Nu se face pace în Ucraina fără Ucraina la masă. Rusia este agresorul. Să nu uităm, Putin a atacat Europa. Noi suntem într-un război hibrid. Sunt singurul politician care a spus asta de anul trecut. Nu e momentul să vorbim acum de trimitere de trupe în Ucraina, când noi nu avem o pace, nici măcar un armistițiu”, a afirmat ea.

Partidul Oamenilor Tineri a anunţat că nu va mai participa la consultările de la Cotroceni.

La discuţii participă preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, liderul senatorilor UDMR, Turos Lorand, ministrul de Finanţe, Tanczos Barna, şi ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Alături de preşedintele interimar se află consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Luminiţa Odobescu şi Bogdan Mazuru şi consilierul de stat Bianca Firezar.

În debutul întâlnirii, Ilie Bolojan le-a mulţumit reprezentanţilor UDMR că au venit la consultări.

"Mulţumim pentru invitaţie şi mă bucur că există această iniţiativă", a afirmat Kelemen Hunor.

"Cred că este bine să ne aliniem poziţiile atât cât este posibil şi să avem un dialog cât se poate de corect pe aceste teme importante", a replicat preşedintele interimar.

Consultările de la Palatul Cotroceni au început miercuri dimineaţa cu delegaţia PSD. Ulterior, preşedintele interimar s-a consultat cu reprezentanţii Alianţei pentru Unirea Românilor, Uniunii Salvaţi România şi Partidului S.O.S. România.

Ilie Bolojan urmează să se consulte miercuri şi cu reprezentanţii Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi Partidului Naţional Liberal.

Din delegația USR au făcut parte Elena Lasconi, Ionuţ Moşteanu, Ştefan Pălărie, Dominic Fritz, Liviu Popescu şi Iulian Bulai.

O delegație a Partidului Oamenilor Tineri va participa astăzi, începând cu ora 15:00, la consultările convocate de președintele interimar Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni.

Delegația POT este formată din :

- Anamaria Gavrilă - președinte POT 
și coordonatorii regionali POT:
- Ancuța Irimia
- Gabriela Porumboiu
- Răzvan Chiriță
- Daniel Grofu

Reprezentanții AUR au intrat la consultări la ora 10:00. 

Din delegație fac parte George Simion, Marius Lulea, Gianina Șerban, Petrișor Peiu și Georgiana Teodorescu.

Delegația PSD a ajuns la consultări. Din delegație fac parte Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Daniel Băluță, Marian Neacșu, Paul Stănescu, Mihai Tudose.

1. NU trimiterii de trupe românești în Ucraina;
2. DA alocării suplimentare pe apărare, însă doar sub formă de investiții în industria națională de armament și pentru creșterea mobilității militare (modernizare de căi ferate, infrastructură rutieră și portuară care pot fi folosite în regim dual);
3. Excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului bugetar.

„Acestea sunt propunerile cu care am mers, alături de colegii din PSD, la consultările de azi, de la Cotroceni.”, a anunțat Marcel Ciolacu, după consultări.

Înaintea consultărilor convocate de președintele interimar Ilie Bolojan, liderii Coaliției au discutat, marți, despre mandatul cu care vor merge la întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Potrivit unor surse politice, nu există un consens în Coaliție în legătură cu trimiterea unor trupe în Ucraina.

Sursele citate spun că liderii PSD, PNL și UDMR ar avea mai multe condiții în funcție de care România ar putea trimite totuși trupe în Ucraina. Acestea ar putea fi trimise „numai la solictarea și cu mandat ONU” și „numai după încheierea păcii”, au precizat sursele citate.

„România nu trebuie să trimită trupe în Ucraina”, a scris marți, pe Facebook, candidatul coaliției Crin Antonescu. „Nici soldați, nici trupe de menținere a păcii. Am spus asta acum 3 ani, nu mi-am schimbat părerea cu un milimetru. Dacă voi fi președintele României, nu vom trimite trupe în Ucraina. Punct. Vom continua să sprijinim logistic și politic Ucraina. Dar nu vom trimite oameni acolo”, spune Antonescu.

Și liderul AUR, George Simion, a anunțat că nu susţine ca România să trimită vreun soldat în Ucraina fără ca o organizaţie precum ONU sau NATO să-şi asume clar un rol de menţinere a păcii.

„Înţeleg că sunt teme europene. Cu siguranţă vă pot spune de acum că AUR nu susţine ca România să trimită vreun soldat în Ucraina fără ca o organizaţie din care facem parte să-şi asume clar un rol de menţinere a păcii, fie că vorbim de ONU, fie că vorbim de NATO. Dar cunoaştem în acest moment că situaţia este destul de ambiguă la nivelul acestor instituţii”, a transmis Simion.

Trimiterea trupelor de menținere a păcii în Ucraina a fost subiect de discuții și la întâlnirea dintre Macron și Trump de luni și este un subiect dezbătut intens în ultima perioadă în interiorul Uniunii Europene.

La finalul discuțiilor, președintele american a declarat că războiul se poate încheia în câteva săptămâni „dacă suntem deștepți” și s-a arătat încrezător că Vladimir Putin își dorește un acord. La rândul său, Emmanuel Macron a anunțat că au discutat despre trupe de menținere a păcii în Ucraina ca o garanție de securitate în cadrul acordului de pace și a subliniat că Franța, dar și alte state europene sunt dispuse să trimită soldați.

„După ce se ajung la un acord durabil de pace semnat de Ucraina și de Rusia, și pentru care noi oferim garanții și pentru care lucrăm alături de partenerii din Regatul Unit făcând planuri de natură militară, vom trimite trupe nu pe linia frontului, nu în teritoriile ocupate, ci ca să arătăm sprijinul, să arătăm că avem o pace negociată printr-un acord semnat de ambele părți care trebuie păstrată. 

Este vorba de desfășurarea de trupe pentru menținerea păcii, nu pentru luptă, este vorba de desfășurarea de trupe în anumite limite pentru a ne dovedi solidaritatea. Aliații europeni și non europeni sunt gata să participe cu propriile trupe la acest efort”, a declarat Emmanuel Macron. 

Dintre țările europene, Italia susține că trimiterea de trupe europene în Ucraina „nu este soluţia cea mai eficientă”, potrivit unui responsabil al guvernului italian. „Aceasta este o ipoteză pe care Franţa o susţine de mult timp. Dar Italia nu o consideră soluţia cea mai eficientă. Din câte îmi amintesc, nu a existat niciodată o forţă internaţională de interpunere între două armate de o asemenea anvergură. În rândul ambelor tabere sunt peste un milion de soldaţi înarmaţi”, a declarat Giovanbattista Fazzolari, subsecretar al premierului italian Giorgia Meloni, citat agenţia EFE.

Miercuri, Rusia a anunțat că nu accepta trimiterea de trupe NATO în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova nu va accepta acestă propunere. Și ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat în urmă cu o săptămână că desfășurarea trupelor NATO „sub steagul Uniunii Europene sau sub steaguri naționale” ar fi „inacceptabilă” pentru Rusia.

Bolojan a anunțat marți că a convocat consultările pentru că la următorul Consiliu European vor fi luat decizii importante, iar România ar putea fi nevoită să își adapteze politica externă la noile provocări.

„Este posibil să fie luate decizii cu efecte directe asupra politicii externe și a apărării europene și, astfel, să se impună adoptarea unor măsuri și de către România. Temele de pe agenda Consiliului European sunt politica europeană de apărare, sprijinul pentru Ucraina și creșterea bugetelor alocate cheltuielilor militare. În privința politicii de apărare, țările europene vor fi nevoite să își asume un rol mai important și să suporte o parte mai mare din costurile asigurării păcii în Europa”, spune acesta.

Bolojan a explicat că într-un „context complicat și dinamic, în care asistăm la schimbări pe plan internațional, ar putea fi necesar să ne adaptăm politica externă pentru a răspunde la aceste provocări”.

De asemenea, aceasta a precizat că există „lucruri care nu se vor schimba”, iar „greutatea cuvântului României pe plan extern” va depinde de situația internă, inclusiv de „desfășurarea liberă și corectă ale alegerilor programate în luna mai”.

Înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan va participa la o ședință convocată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care Emmanuel Macron îi va informa pe liderii UE despre discuțiile cu președintele SUA, Donald Trump.

Ilie Bolojan a convocat partidele parlamentare la consultări, miercuri, la Palatul Cotroceni. Motivul este o premieră în politica românească și nu a mai fost invocat de niciunul dintre foștii șef de stat. Bolojan vrea să discute cu liderii partidelor parlamentare despre poziția României la Consiliul European din 6 martie. 

Programul consultărilor: Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD); • Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); • Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR); • Ora 13:00 – Partidul S.O.S. România; • Ora 14:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR); • Ora 15:00 - Partidul Oamenilor Tineri (POT); • Ora 16:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Ora 16:30 – Partidul Național Liberal (PNL).