Încurajaţi de decizia Curţii Constituţionale în cazul atribuţiilor ANI, membrii conducerii Senatului au pus-o la zid în lipsă pe fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, iniţiatoarea creării acestei instituţii. Până şi partenerii udemerişti de guvernare au avut cuvinte grele la adresa actualului europarlamentar PDL. Dacă senatorul UDMR, Gyorgy Frunda a făcut-o vinovată pe Macovei de încălcarea cerinţelor europene şi drepturile omului, prin transformarea legii ANI "dintr-o bună intenţie şi dintr-o armă eficientă a unei democraţii într-o armă de atac împotriva unora sau altora, după anumite criterii", social-democraţii au propus implicarea comisiei juridice a Senatului pentru modificarea legii ANI până când guvernul va veni cu propriile sale soluţii. Frunda a propus ca viitoarea construcţie a legii să fie una "echilibrată", în care veniturile şi averile demnitarilor şi ale funcţionarilor, care sunt publice, să fie publicate, iar a celor care sunt secrete să fie exact ca în Occident, în sertarul secretarului general sau chiar la ANI.
Potrivit stenogramei şedinţei BP de marţi, senatorul Gyorgy Frunda a declarat că nici Guvernul şi nici Parlamentul nu pot face nimic în privinţa Legii de funcţionare a ANI până când nu se publică motivarea Curţii Constituţionale şi a arătat că o ordonanţă de urgenţă pe această temă nu se impune.
"Până nu vedem motivarea Curţii Constituţionale, nu putem face nici un pas nici Guvernul, nici noi. Eu cred că, pe calea ordonanţei de urgenţă nu se poate modifica nimic pentru că se ajunge din nou la excepţia de neconstituţionalitate şi mai mult facem rău", a spus Frunda.
Senatorul a apreciat că există două căi de acţiune pentru soluţionarea articolelor declarate neconstituţionale: fie printr-o propunere venită de la Guvern, fie printr-o propunere venită de la grupurile parlamentare sau de la parlamentari independenţi.
"Pentru aceasta nu este nevoie, în viziunea mea, de un grup de lucru, ci trebuie să se meargă pe procedura normală a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, care de la bun început au lucrat pe proiectul Legii pentru ANI", a mai spus senatorul UDMR, preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului din Senat, referindu-se la ideea lui macovei de acrea un astfel de for.
De altfel, senatorul UDMR a criticat-o pe Monica Macovei, fostul ministru al Justiţiei, pentru că ar fi impus crearea acestei legi.
"Este adevărat că nu a fost impus proiectul legii de către Uniunea Europeană, ci a fost propus de doamna ministru Macovei la Bruxelles şi am intrat într-un lucru pentru care am fost criticaţi pentru că prevederile legii depăşesc mult cerinţele europene şi încalcă drepturile omului", a declarat Frunda.
Partizan vechi al protejării averilor demnitarilor de ochiul indescret al autorităţilor şi opiniei publice, Frunda a reamintit asistenţei cum a atras el în repetate rânduri atenţia asupra unor aspecte neconstituţionale încă de la început.
"Confiscarea averii nu se poate face pe Constituţia română şi pe Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, decât în cazuri penale, să fie clar pentru toată lumea. Această mică jucărie a Agenţiei de a face denunţ împotriva celor verificaţi la parchete, pentru a face proces penal pentru fals în declaraţii, pentru ca şi o consecinţă a acesteia să poată dispune confiscarea averii este un artificiu nejuridic care nu va avea succes", a spus Frunda.
"Este anormal, doamnelor şi domnilor colegi, ca mulţi dintre noi să aflăm de la dosar că s-a făcut împotriva unuia sau altuia de la noi denunţ penal. Legea ANI, dacă o citiţi, obligă pe agenţi ca atunci când există o neconcordanţă să te invite, să aibă un dialog pe bază de probe şi pe urmă să ajungă la o concluzie. Or, până acum, eu nu am văzut decât ANI făcând denunţuri împotriva a X oameni care pe urmă sunt sau nu chemaţi la Parchet", a mai afirmat senatorul UDMR.
Ironic, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a întrebat-o democrat-liberala Anca Boagiu dacă "există un sentiment din partea grupului parlamentar al PDL şi al grupului majoritar, care asigură majoritatea, cu privire la intenţia Guvernului cu privire la adoptarea unei eventuale ordonanţe de urgenţă pe subiectul ANI" şi dacă sunt dificultăţi de natură constituţională în acest sens.
"Am rugămintea ca împreună cu domnul ministru Iliescu să verificaţi acest subiect. Nu fac un comentariu politic, fac un comentariu de natură procedurală. În condiţiile în care Curtea Constituţională s-a pronunţat, este clar că va trebui să se opereze câteva modificări. Dacă vehiculul este legislativ este o situaţie, dacă vehiculul este de natură ordonanţă de urgenţă este o altă situaţie", i-a comunicat Geoană lui Boagiu.
Boagiu s-a declarat în numele grupului parlamentar al PDL, "nefericită" cu ceea ce s-a întâmplat cu ANI. "Nu pentru că am avea noi probleme personale, fiecare dintre noi în parte, legate de modul de funcţionare şi aşa mai departe. A fost o condiţie pe care am îndeplinit-o la un moment dat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ce ne îngrijorează este faptul că, în momentul acesta, suntem în faţa unui nou raport pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care este afectat de măsura luată sau decizia luată de Curtea Constituţională", a atrs atenţia fostul ministru al Integrării.
Preşedintele Senatului a avertizat însă că în cazul în care "nu există până în jur de 15 mai o acţiune suficient de conturată şi care să poată fi prezentată ca atare Comisiei, nu mai este timpul fizic, birocratic necesar, ca raportul CE din luna iunie să includă eventualele evoluţii pozitive, negative, care apar în mecanismul de cooperare şi verificare".
Pentru a preveni această stare de lucruri, Mircea Geoană a propus iniţierea unui proiect de lege, chiar al tuturor grupurilor parlamentare sau din partea comisiei de specialitate.
"Ca să nu ne suprapunem şi să nu fim redundanţi întrebăm şi Guvernul care este intenţia lui, dar cred că trebuie să acţionăm imediat pentru că altfel planează un risc foarte sever cu privire la raportul de ţară în acest an şi chiar că acest lucru nu este de dorit în acest moment, în condiţiile în care şi dimensiunile pecuniare, financiare care pot fi atrase sunt destul de importante", a explicat Geoană.
De altfel, reprezentanţii PSD şi UDMR au căzut de acord să ceară membrilor Comisiei juridice din Senat să se gândească la câteva modificări la legea ANI.
"Unele dintre ele erau chiar necesare nu neapărat pentru a da mai mare coerenţă activităţii, ci pentru a controla mai corect şi pentru ca această instituţie să respecte prevederile constituţionale, atât cu privire la libertatea şi drepturile fiecărui cetăţean cu privire la posibilitatea de a propune măsuri pecuniare, mergând până la confiscarea averii", a explicat social-democratul Ioan Chelaru.
Marius Vulpe, Antena3.ro
