Oana Țoiu, ministrul român de Externe, a anticipat, sâmbătă, la Antena 3 CNN, într-un interviu realizat de Sabina Iosub, că rețeaua care a acționat în România în sprijinul candidaților pro-ruși urmează să fie activată și utilizată la alegerile parlamentare din acest an din Republica Moldova.
Țoiu spune că România și alte state ale Uniunii Europene sunt în prezent ținta unui război hibrid derulat de Federația Rusă.
Sabina Iosub: "Este România în centrul unui război hibrid?"
Oana Țoiu: "În acest moment, da. România este, în acest moment, ținta unor atacuri hibride din partea Federației Ruse. România este de multă vreme ținta acestor atacuri și ne așteptăm să continuăm să fim. România nu este o țintă singulară. Aceleași declarații și aceleași analize le-au avut și Germania, ca să mă refer inclusiv la discuțiile pe care le-am avut pe parcursul zilei de ieri, dar și Cehia, Republica Moldova.
E cât se poate de clară ținta acestor atacuri hibride, inclusiv cu campanii în spațiul online (...)
Sunt campanii de știri false care vorbesc despre intrarea în război, de exemplu, la fiecare pas de apropiere de NATO sau de UE, în condițiile în care realitatea este opusă. Să fii parte a Uniunii Europene, să fii parte a NATO, așa cum este România, este o garanție pentru pace, este o garanție pentru siguranță și prosperitate."
Sabina Iosub: "Ce înseamnă, de fapt acest război hibrid? Oamenii poate nu știu să-l identifice. Poate nici n-am vorbit noi suficient în spațiul public despre felul în care se poate purta un astfel de război. Nu e cu arme, nu e cu vărsare de sânge, dar poate fi extrem, extrem de periculos."
Oana Țoiu: "Ce am învățat noi în manualele de istorie, ce învață și acum copiii în școală, este că războiul se duce pe un teritoriu... Poate să fie pe terestru, poate să fie aerian, maritim. Ai lupte care se câștigă, se pierd și într-un final ajungi la un teritoriu cucerit, la o formă de pace sau ambele.
Oana Țoiu: Ne așteptăm ca rețelele care au operat la noi în alegeri sa opereze în Republica Moldova acum
Realitatea ultimilor ani este că, în paralel cu această formă clasică de război pe care o vedem între Rusia și Ucraina, de exemplu, există o luptă pe convingerile, ideile, speranțele, fricile, planurile pe care le au cetățenii unor state care nu sunt oficial în niciun război, așa cum este cazul multor state pe teritoriul Uniunii Europene sau, spuneam mai devreme, cazul Republicii Moldova. De ce? Pentru că este, pe de o parte, mult mai ușor pentru Federația Rusă sau alte state să aibă acest tip de ingerințe constante în dinamica socială, prin conversații în spațiul online.
Știm că în România am avut peste 27.000 de conturi false care au operat în 2024. Germania a spus lucruri similare despre ceea ce se întâmplă pe teritoriul lor. Republica Moldova, de asemenea, a identificat și a făcut public în rapoartele pe care le au rețele care sunt și online. În cazul dumnealor, sunt și rețele în teritoriu care au și partea financiară efectivă de manipulare și cumpărare a voturilor, în unele cazuri (...)
Ne așteptăm ca rețelele care au operat la noi în alegeri sa opereze în Republica Moldova acum (...)
Noi am dovedit însă că suntem o societate rezilientă. Votul românilor în campania prezidențială, de două ori, și în special alegerea președintelui Nicușor Dan sunt văzute internațional ca o garanție a drumului nostru pe direcția europeană. Asta ne face să fim percepuți ca un partener extrem de important în cadrul NATO și, mai mult decât atât, ca un aliat alături de la care celelalte state membre, care sunt vizate de același tip de tactici, să învețe.
Noi, la rândul nostru, mai avem nevoie să învățăm să ne întărim instituțiile, să ne întărim reziliența în societate și gândirea critică, ca să putem să combatem ceea ce se întâmplă chiar și în acest moment (...)"
Formațiunea președintei Maia Sandu, favorită la alegerile din Republica Moldova
Conform sondajelor, partidul prezidențial Acțiune şi Solidaritatea (PAS, aflat la putere) ar urma să câștige alegerile din septembrie, din Republica Moldova, deși opoziția pro-rusă speră să învingă dacă se aliază.
La fel ca la alegerile prezidențiale şi la referendumul proeuropean din octombrie anul trecut, când un rol decisiv l-a avut diaspora, cheia victoriei pare a fi, și de data aceasta, moldovenii din diaspora, care trăiesc și muncesc în țări precum România, Italia, Spania și Portugalia.
Ştiri video recomandate
