Comisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional din România îşi va prezenta Raportul miercuri, 14 ianuarie 2009. Mai multe organizaţii neguvernamentale au primit deja, de la Administraţia Prezidenţială, invitaţia de a participa la prezentarea publică a Raportului de analiză a Comisiei special constituite.
Potrivit deciziei de înfiinţare, Comisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional din România a fost constituită ?cu scopul de a redacta un document care să identifice limitele politice şi constituţionale ale regimului de guvernare şi să sugereze cadrul dezbaterii privind revizuirea Constituţiei şi reorganizarea instituţională a statului?.
Raportul final ar fi trebuit să fie prezentat şefului statului cel târziu la data de 31 octombrie 2008. conform Regulamentului de funcţionare a Comisiei.
Comisia, coordonată de specialistul în drept constituţional, Ioan Stanomir, a avut sarcina analizării textului fundamental pentru a supune dezbaterilor publice revizuirea Constituţiei după alegerile parlamentare.
Principiul de la care a plecat documentul, arăta la un moment dat preşedintele Traian Băsescu, este ca regimul politic al României să nu devină republică prezidenţială, ci acela că situaţiile de criză să poată fi rezolvate de preşedintele ţării prin pârghii pe care să le capete prin noul text. "Eu am atenţionat Comisia din capul locului să nu facă(România) republică prezidenţială ci, doar dacă vreţi să fiu foarte sincer, să-i dea preşedintelui pârghii de deblocare a crizelor?, a spus, înainte de alegeri, Băsescu, punctând neclarităţile textului legii fundamentale care a produs interpretări, tensiuni şi conflicte între puterile şi instituţiile statului.
Traian Băsescu a susţinut că este nevoie de un mecanism pe care preşedintele ţării să-l poată folosi pentru deblocarea crizelor: "ori să dizolve Parlamentul ori să dizolve Guvernul, una din două, nu trebuie mai mult". El a arătat că într-o situaţie de criză Legislativul şi Executivul nu trebuie să-şi "târască până la final mandatul" iar cineva trebuie să-şi asume "riscul formidabil" de a declanşa alegeri anticipate.
De exemeplu, preşedintele ţării nu poate dizolva Parlamentul decât în situaţia în care trei Guverne cad succesiv în Parlament în decurs de 60 de zile. De asemenea, preşedintele poate revoca un ministru numai dacă îi cere premierul, iar şeful statului nu-l poate revoca pe primul ministru, deşi este cel care îl desemnează. Premierul este, în schimb, demis de Parlament, prin moţiune de cenzură.
Antena3.ro
