Senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu propune ca deținerea de droguri pentru consum propriu să nu mai fie infracțiune și să fie sancționată doar cu amendă contravențională. Proiectul este susținut de senatorii Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL), însă PNL precizează că nu susține inițiativa, iar doi liberali, Marcel Vela și Alina Gorghiu, au anunțat deja că se opun proiectului.
De asemenea, PSD a lansat acuzații dure miercuri la adresa PNL și USR după depunerea în Parlament a proiectului de lege care ar schimba modul în care este sancționată deținerea de droguri pentru consum propriu. Diana Tușa susține că inițiativa înseamnă, în realitate, o dezincriminare masivă a consumului și îi acuză pe inițiatori că încearcă să relaxeze legislația într-un moment în care România nu are suficiente centre pentru tratarea dependenței.
În forma propusă, persoanele care dețin droguri pentru consum propriu nu ar mai fi pedepsite cu închisoarea pentru această faptă, ci cu o amendă contravențională. Stoiciu susține că România a dus ani la rând o politică antidrog greșită, concentrată prea mult pe consumatori și prea puțin pe traficanții de droguri.
Cum argumentează Victoria Stoiciu inițiativa
„A transformat lupta împotriva drogurilor în lupta cu consumatorii”, afirmă senatoarea, care susține că, în loc ca resursele instituțiilor să fie concentrate asupra marilor traficanți, acestea au fost folosite și pentru anchetarea persoanelor prinse cu cantități mici de droguri pentru consum propriu.
Senatoarea invocă date potrivit cărora peste 77% dintre dosarele DIICOT ar fi dosare despre droguri, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate în aceste cauze ar fi simpli consumatori.
Stoiciu mai afirmă că peste 80% dintre dosarele privind drogurile vizează cantități mai mici de 5 grame, iar media capturii ar fi de aproximativ un gram.
În același timp, spune ea, numărul consumatorilor condamnați a crescut de aproape șapte ori într-un deceniu, în timp ce condamnările pentru trafic au rămas aproape la același nivel.
„Resursele unui stat nu sunt nelimitate. Ele sunt finite și trebuie să fie direcționate acolo unde este necesar – spre combaterea marelui trafic și asistență medical pentru consumatori. Asta propune proiectul nostru de lege : procurorii să se ocupe de trafic, iar banii din amenzi să meargă către programele de asistență a consumatorilor. Raportul dintre sumele cheltuite de poliție pe acțiuni antidrog și cele cheltuite de stat pe programe de asistență a consumatorilor de droguri e de 51 :1 in favoarea represiunii : 51 de lei pentru pedeapsă. 1 leu pentru ajutor (2024)”.
Stoiciu mai amintește că, în perioada în care a lucrat la Cancelaria Prim-Ministrului, s-a ocupat de reorganizarea fostei Agenții Naționale Antidrog și de scoaterea acesteia din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în coordonarea Cancelariei și a Ministerului Sănătății.
„În mandatul meu de la Cancelaria Prim-Ministrului m-am ocupat de reorganizarea vechii Agenții Antidrog și de scoaterea ei din subordinea Ministerului de Interne, în coordonarea Cancelariei și a Ministerului Sănătății. A fost un prim pas spre trecerea de la o abordare punitivă la una medicală. Persoanele dependente de droguri nu sunt infractori, sunt pacienți ! Logic, pasul următor este dezincriminarea”.
Frica de pedepse penale ar împiedica dependenții să ceară ajutor
Unul dintre argumentele centrale ale inițiatoarei este că frica de consecințele penale îi poate determina pe consumatori să nu ceară ajutor medical.
„Pentru că incriminarea deținerii pentru consum este unul dintre principalele motive pentru care adolescenții care consumă nu cer ajutor: le e frică. Este foarte probabil ca multe morți prin supradoză să se datoreze tocmai fricii de închisoare. Știm cu toții că, odată ajuns la spital pentru o supradoză, următorul pas e să dea nas în nas cu poliția și să fie luat la întrebări”, afirmă Stoiciu.
Victoria Stoiciu respinge ideea că proiectul ar echivala cu legalizarea drogurilor. „Nu legalizăm nimic. Deținerea pentru consum rămâne ilegală, devine contravenție și se pedepsește cu amendă”, explică senatoarea.
Ea precizează că traficul de droguri ar rămâne infracțiune și ar fi sancționat în continuare potrivit legislației penale.
PNL transmite că nu susține proiectul de lege și precizează că inițiativa nu a fost discutată sau aprobată în grupul parlamentar al partidului ori în Biroul Politic Național.
Marcel Vela: PNL nu susține un asemenea proiect legislativ
Senatorul PNL Marcel Vela a reacționat după apariția informațiilor despre inițiativa privind dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu.
„PNL NU SUSȚINE un asemenea proiect legislativ. Nu a fost nici discutat și nici aprobat în Grupul parlamentar al PNL sau în Biroul Politic Național, forul de conducere al PNL!”, a transmis Marcel Vela.
Senatorul liberal a precizat că proiectul este inițiat de trei parlamentari, de la două partide și un parlamentar neafiliat, iar inițiativa legislativă le aparține exclusiv acestora.
„Inițiativa NU este un proiect politic al PNL”, a subliniat Vela, adăugând că el personal nu va vota proiectul.
Marcel Vela a mai afirmat că a fost și rămâne un susținător al luptei antidrog și a amintit că, în calitate de senator, a inițiat și susținut măsuri pentru majorarea pedepselor pentru traficanții și consumatorii de droguri.
Alina Gorghiu: Nu sunt stabilite praguri cantitative sau criterii obiective
Deputata PNL Alina Gorghiu a anunțat, la rândul său, că nu susține proiectul de lege privind dezincriminarea, inclusiv în cazul drogurilor de mare risc.
Alina Gorghiu își argumentează opoziția față de proiect prin nivelul amenzilor propuse, lipsa unor praguri cantitative clare, mesajul transmis adolescenților și necesitatea ca persoanele dependente să aibă acces efectiv la tratament și sprijin.
„Nu susțin proiectul care propune dezincriminarea unor fapte pentru consum propriu, inclusiv în cazul drogurilor de mare risc. Iată de ce:
– Pentru cumpărarea, deținerea sau producerea drogurilor de mare risc pentru consum propriu, proiectul propune o amendă de bază între 1.500 și 3.000 de lei. Inclusiv introducerea lor în țară pentru consum propriu ar deveni contravenție, cu amendă între 2.000 și 3.500 de lei. Este o schimbare prea importantă pentru a fi făcută fără o evaluare serioasă a consecințelor.
– Nu sunt stabilite praguri cantitative sau criterii obiective suplimentare care să ajute la delimitarea consumului propriu de trafic. Avem nevoie de reguli clare și de instrumente eficiente pentru cei care luptă cu rețelele de distribuție.
– Ca mamă, mă preocupă mesajul pe care îl primesc adolescenții. Trebuie să evaluăm riscul ca o relaxare a legii să fie înțeleasă ca un semn că drogurile sunt mai puțin periculoase. Riscurile pentru sănătate rămân, indiferent de sancțiune.
– O amendă nu tratează dependența. Un tânăr și familia lui au nevoie de ajutor la timp, de tratament și de sprijin pe tot drumul recuperării. Proiectul prevede evaluare și asistență, dar trebuie să știm că serviciile există și că oamenii pot ajunge efectiv la ele.
Cifrele arată cât de serioasă este problema: în 2025, autoritățile au capturat în România peste 3,1 tone de droguri, dintre care peste o tonă de droguri de mare risc, precum și 53.820 de comprimate, potrivit bilanțului DIICOT. Sunt doar cantitățile confiscate.
În spatele acestei teme sunt părinți care nu mai dorm noaptea, tineri care au nevoie de ajutor și familii care încearcă să găsească o ieșire.
Îmi doresc ca fiecare copil să știe să se protejeze și fiecare tânăr care se confruntă cu dependența să aibă unde să ceară ajutor. Pentru asta voi continua să lucrez: prevenție în școli, centre de tratament, sprijin pentru familii și combaterea fermă a traficului.”
