Acestea au fost emise, anul trecut, doar în județul Cluj, însă de la 1 ianuarie au fost introduse la nivel național.
”A fost un proiect, există un proiect-pilot în derulare în județul Cluj, inițial în municipiu, apoi în județ. Au fost emise acolo în jur de 17.000 de cărți electronice de identitate. Acest proiect trebuia extins la nivel național în anul 2023, un proiect pe care l-am găsit întârziat, dar aș vrea să subliniez, nu este întârziat din culpa vreunei structuri a Ministerul Afacerilor Interne sau din culpa unui ministru anterior. A fost întârziat pentru că există aici un triunghi contractual. Nu este implicat doar Ministerul aici. Aici este implicată și Compania Națională Imprimeria Națională pentru finanțarea întregului proiect și pentru eliberarea blanchetelor, iar Imprimeria Națională a avut un contract extern cu un furnizor al unui hard, parte din acest ansamblu tehnologic, dacă vreți, pentru emiterea cărții electronice de identitate care a avut dificultăți câteva luni de zile, anul trecut, pentru a livra produsul.
Și atunci am cerut ca toată lumea să se așeze din nou la masă, să găsim o formulă care să evite, eu știu, un proces care ar fi însemnat ani de zile, soldat cu orice rezultat, ar fi însemnat, oricum, întârziere. Mă rog, cert e că s-a ajuns la o soluție, furnizorul francez s-a reangajat să livreze la timp aceste produse între noile scheme și sper ca în cursul anului 2024 Imprimeria Națională să fie în măsură ca, la rândul ei, să livreze față de noi anumite componente. Mai are și o licitație de făcut, e un sistem de chei publice care să intre în componenta tehnologică a produsului. A fost și acolo o licitație care înțeleg că a fost contestată de către patru părți, în sfârșit s-a pronunțat soluția, să reia dialogul competitiv undeva în jur de 17 ianuarie, când trebuie depusă oferta, Compania Națională de Imprimerie trebuie să evalueze în 20 ianuarie reia dialogul competitiv. Sunt lucruri de făcut, erau blocate, am reușit să le deblocăm”, a declarat Cătălin Predoiu, potrivit mai.gov.ro.
Ministrul a subliniat că speră ca la finalul anului 2024 acest proiect să fie deja implementat și toți românii să beneficieze de cărțile electronice de identitate pe care le puteți vedea în galeria foto de mai jos.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
”În mod normal, repet, dacă toți acești furnizori, cred că sunt foarte mulți furnizori pe traiect și își fac treaba, cu certitudine da.
În orice caz, eu pot să vă spun că structurile Ministerului Afacerilor Interne vor îndeplini întocmai și la timp, orice obligație.
Dar, atenție, pentru că s-ar putea să mai aveți în discuție acest subiect în 2024, subliniez că sunt multe părți implicate și alte instituții din România și parteneri externi, fiecare trebuie să-și facă treaba aici ca să respectăm termenul. Noi, Ministerul de Interne ni-l vom respecta, vă garantez acest lucru”, a mai spus Ministrul Afacerilor Interne.
Klaus Iohannis a promulgat legea
Klaus Iohannis a semnat, vineri, 5 ianuarie, Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate.
Legea a fost aprobată de Camera Deputaților pe 12 decembrie, cu 250 de voturi „pentru” și 34 de abțineri.
„Intervențiile legislative propuse vizează introducerea la nivel național a actelor de identitate (Cartea Electronică de Identitate şi Cartea de Identitate Simplă) într-un format capabil să asigure respectarea standardelor de securitate pentru cărțile naționale de identitate emise la nivel național pentru a permite exercitarea dreptului la libera circulație în spațiul Uniunii Europene a cetățenilor români”; potrivit raportului comisiei de specialitate din Camera Deputaților.
Totodată, conform raportului, se urmărește asigurarea unor condiții tehnice care să conducă la costuri reduse de conformare pentru cetățeni în interacțiunile acestora cu instituțiile statului pentru obținerea actelor de identitate, precum și crearea condițiilor tehnice pentru dezvoltarea infrastructurilor care să permit accesul facil al cetățenilor la serviciile de e-guvernare şi e-business prin utilizarea cărților electronice de identitate cu autentificare digitală și semnătură digitală încorporate, scrie Mediafax.
Până când mai pot fi folosite cărțile de identitate fără CIP și în ce condiții
În 2024, cărțile de identitate electronice vor putea fi folosite atât pentru legitimare, cât și ca document de călătorie, alături de pașaport, în țările care le recunosc astfel.
Însă, potrivit unei ordonanțe de urgență publicată pe data de 29 decembrie în Monitorul Oficial, nu doar cărțile (simple) de identitate ce sunt emise până la finalul anului trecut pot fi folosite ca document de călătorie în statele Uniunii Europene sau în statele terțe care le recunosc ca atare, după cum stabilea legislația anterior, ci și cărțile de identitate emise după 31 decembrie 2023, atâta timp cât sunt valabile.
Practic, pentru a permite libera circulație, până la extinderea la nivel național a emiterii cărții electronice de identitate, noua ordonanță elimină limitarea privind termenul de emitere a cărților de identitate care permit deținătorilor acestora să călătorească peste graniță în baza lor. Înainte, călătoria peste hotare era permisă în baza cărților de identitate emise până în 31 decembrie 2023.
"Cărțile de identitate, aflate în termen de valabilitate, constituie document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele terțe care le recunosc ca document de călătorie, în condițiile stabilite de Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului (...)", apare, de-acum, în OUG 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
Așadar, a dispărut condiția ca actele de identitate să fie emise până în 31 decembrie 2023 pentru a putea fi folosite ca document de călătorie, scrie avocatnet.ro.
După cum stabilește OG 12/2023, ce se aplică din februarie, cu ajutorul actului de identitate, în general, se poate face dovada identității, a cetățeniei române și, după caz, a domiciliului sau a reședinței din România. În plus, dovada reședinței se face și cu ajutorul unui document numit dovadă de reședință, care va însoți cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate și cartea de identitate provizorie.
Mai mult decât atât, cartea electronică de identitate aflată în termen de valabilitate, constituie document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele terțe care o recunosc ca document de călătorie, după cum mai scrie în aceeași ordonanță.
Ordonanța nu îi omite nici pe cei cu cărți de identitate emise până la apariția celor electronice, adică cele actuale. Mai precis, potrivit actului normativ, cărțile de identitate aflate în termen de valabilitate, constituie document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, precum și în statele terțe care le recunosc ca document de călătorie.
Așadar, vor putea fi folosite ca document de călătorie în continuare, alături de pașaport și de cartea electronică de identitate, și cărțile de identitate, cu condiția să fie valabile.
