În acest sat, astăzi, mai trăiește un singur suflet în acte - Ion Săraru, în vârstă de 71 de ani. Aici s-a născut și aici vrea să moară. Pentru el, singurătatea a fost mereu cel mai de încredere tovarăș de drum. Nu mai vede țipenie de om pe ulițe sau pe la porți.
Satul Merdeala, aflat în comuna Posești din județul Prahova, este o așezare pitorească care pare să fi fost uitată de timp. Cu toate acestea, când ajungi în Merdeala, te întâmpină o liniște asurzitoare și o priveliște asemănătoare cu cea dintr-un tablou.
Merdeala este locul unde timpul a încremenit, iar fiecare zi este o continuare a celeilalte
Nea Ion, cum îi spun localnicii din satele vecine, nu are apă curentă în casă. Își gătește la o sobă cu lemne și își luminează încăperea cu lumina zilei. Curentul electric nu a fost niciodată o parte a vieții sale. Nu a știut niciodată ce înseamnă să dai drumul la un radio sau să aprinzi o lumină în casă, scrie observatorulph.ro, citat de adevărul.ro.
De cum se întunecă, bărbatul care face cât un sat întreg se retrage în casa sa modestă și îi mulțumește lui Dumnezeu pentru încă o zi petrecută pe pământul unde a văzut lumina zilei și pe care nu a vrut să îl părăsească.
În liniștea satului, nea Ion trăiește o existență simplă, dar împăcată. A renunțat la agitația lumii moderne și a ales să rămână în acest colț de paradis uitat de timp. Pentru el, fiecare zi este o binecuvântare, iar tăcerea este un limbaj pe care îl înțelege cel mai bine.
"Așa mi-a fost scris, iar acum e prea târziu să mai dau pagina”
Nu și-a dorit asta mereu, însă, spune tuturor că lui „așa i-a fost scris, iar acum e prea târziu să mai dea pagina”.
"A fost om vrednic nea Ion la viața lui, a lucrat la fostul CAP. A muncit, dar acum, la bătrânețe, a rămas cu animalele. Nu a vrut niciodată să plece din casa în care s-a născut și a trăit peste șapte decenii. I-au murit toți cei pe care i-a avut. Un frate, o cumnată, părinții demult… A rămas doar el. E-un om liniștit, respectuos, care își vede de viață, acolo, izolat în lumea lui”, povestește primarul de la Posești, potrivit sursei citate.
Nea Ion are un porc, o văcuță și câteva găini și de pe urma lor trăiește, mai spune primarul de la Posești, Valentin Spătărelu.
Ca să ajungă la „civilizație”, nea Ion trebuie să meargă trei kilometri pe jos, până în comună. Trei dus, trei întors, ca să mai ia o pâine și să schimbe o vorbă.
