Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, a declarat marţi că Parlamentul este cel care urmează să stabilească pragul valoric sub care abuzul în serviciu să nu mai fie infracţiune.
"Trebuie să existe o anumită gravitate a faptei ca să fie infracţiune şi plafonul este una din aceste condiţii. Acest prag nu este prestabilit, va fi stabilit, evident, de către organul legiuitor, singura autoritate legislativă fiind Parlamentul României", a spus Nicolicea la Palatul Parlamentului, întrebat cine ar trebui să stabilească acest plafon.
El a adăugat că nici Curtea Constituţională nu poate veni explicit cu un astfel de plafon, dar poate ca, prin jurisprundenţa pe care o are, să evalueze cam în ce zonă s-ar afla un pericol social suficient pentru ca fapta să devină infracţiune.
"Dacă vă veţi uita în legile şi ordonanţele după care se ghidează DNA, o să observaţi că o infracţiune gravă acolo este trecută de la 600.000 de euro în sus, deci în legislaţia actuală, şi, de asemenea, abuzul în serviciu este de competenţa DNA de la un milion de euro. Prin urmare, 200.000 de lei, care însemna 40.000 - 50.000 de euro, era a douăzecea sau a zecea parte din ceea ce există în momentul de faţă în legislaţie. Mi se pare că e destul de jos pragul (de 20.000 de lei - n.r.)", a menţionat Nicolicea.
Marţi, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis cererea invocată de fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, privind sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din Codul penal care reglementează infracţiunea de abuz în serviciu.
Excepţia de neconstituţionalitate se referă la dispoziţiile art.248 Cod penal anterior, corespondent în art. 297 alin.1 noul Cod penal şi art. 132 din Legea nr.78/2000.
La termenul de marţi al procesului, în care este judecat şi Liviu Dragnea, avocatul Toni Neacşu, cel care o apără pe Bombonica Prodana, a explicat că doreşte ca CCR să se pronunţe asupra stabilirii unui prag valoric, sub care abuzul în serviciu să nu mai fie infracţiune.
De asemenea, Toni Neacşu a spus că acuzaţiile reţinute de DNA în sarcina clientei sale se referă şi la încălcarea legislaţiei secundare - regulamente şi fişa postului.
Sursă: Agerpres
