Necesitatea înfiinţării unui tribunal specializat în judecarea infracţiunilor economice devine evidentă, susţin reprezentanţii mediului de afaceri. Aceştia sunt nemulţumiţi de blândeţea pedepselor din noul cod penal pentru infracţiunile economice. Există însă şi părţi bune în noua lege, cum ar fi obligativitatea celor vinovaţi să achite prejudiciul creat, se arată într-un material realizat de echipa "Income".
Adoptarea noului Cod Penal a stârnit reacţii vehemente în mediul economic, specialiştii în drept penal apreciind că legea este prea blândă în privinţa infracţiunilor. Iar cap de listă sunt înşelăciunea şi delapidarea, unde pedepsele s-au redus şi de patru ori.
"Într-o ţară în care corupţia, infracţionalitatea economică este atât de ridicată, în care consecinţele economice ale acestui tip de infracţiune sunt foarte mari, poate că este în continuare de discutat reducerea bruscă a pedepselor şi toleranta relativă pe care noul Cod Penal o aduce", a afirmat prof.univ. dr. Vlad Nistor, la Antena 3.
În cazul infracţiunii de delapidare, pedeapsa maximă scade cu 8 ani şi a fost eliminată delapidarea cu consecinţe deosebit de grave, infracţiune pedepsită cu până la 20 de ani de închisoare în vechiul Cod Penal.
Acum pedeapsa maximă prevăzută de lege este între 2 şi 7 ani, plus interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică. De asemenea, odată cu micşorarea pedepsei se reduce şi termenul de prescripţie a infracţiunii, de la 10, la 8 ani.
Specialiştii admit însă că noul Cod are şi modificări bine venite.
Pedepsele scad considerabil şi în cazul infracţiunilor de înşelăciune. De la un regim sancţionator cuprins între 10 şi 20 de ani închisoare în situaţia cauzării unei pagube de peste 200.000 lei, la un maxim de doar 3 ani în varianta simplă a faptei şi de 5 ani în varianta agravata. Şi în acest caz, din noul Cod Penal a fost eliminata asa-zisa inselaciune care a produs consecinte deosebit de grave, iar termenul de prescripţie scade la jumătate, de la 10 ani la 5 ani. Însă eventualele procese sub aceste acuzaţii se pot încheia foarte repede.
În noul Cod Penal a apărut acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Cu alte cuvinte, acuzatul cade la pace cu procurorul.
Ne-am putea gândi că autorităţile vor astfel să mai împuţineze numărul deţinuţilor din penitenciare, care costă statul aproximativ 200 de milioane de euro pe an.
Şi tot ca o noutate, sfera infracţiunilor de serviciu s-a lărgit. De exemplu, obtinerea ilegală de fonduri constituie acum o incriminare. Aceasta se referă la nereguli in documentatia care sta la baza aprobarilor sau garantiilor pentru acordarea fondurilor publice. Pe fondul unui nou cod penal mai permisiv poate ca nu ar strica sa se tina cont de solicitarile mediului de afaceri care spune ca România ar avea nevoie de un tribunal specializat pentru judecarea infracţiunilor economice complexe.
