Un tezaur format din 30 de monede din bronz din secolul al V-lea a fost descoperit în timpul campaniei de cercetări arheologice efectuate în această perioadă la cetatea Argamum din comuna tulceană Jurilovca.
Săpăturile au fost efectuate anul acesta timp de două săptămâni, în luna octombrie, sub coordonarea arheologului George Nuţu, cercetător la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale 'Gavrilă Simion' din Tulcea. El a precizat că în campania din acest an s-a verificat incinta nordică a cetăţii, cercetările fiind efectuate în colaborare cu Universitatea Ludwig-Maximilian din Munchen.
"Zona a fost investigată de profesorul Nicorescu în perioada interbelică, dar el s-a axat pe basilici, pretorium, sistemul defensiv al cetăţii şi au rămas zone neexplorate. Partea asta de incintă din interiorul oraşului, de exemplu, a fost degajată parţial, printr-un şanţ relativ îngust", a explicat cercetătorul.
În timpul campaniei din acest an, pe lângă tezaurul de 30 de monede de bronz, a fost descoperită şi o mare cantitate de ceramică şi s-a delimitat un edificiu cu cel puţin trei încăperi.
"Partea de nord-vest este afectată de căderea incintei, dar cel puţin cele două încăperi de la sud sunt bine păstrate. Nu ştiu dacă vom ajunge cu cercetările la nivelul de locuire a acestui edificiu în anul curent, dar deja avem o monedă de secol VI în colţul încăperii, probabil anul 540. Din punctul meu de vedere, aici este cel mai frumos oraş din Dobrogea. Din perspectiva importanţei nu se poate compara cu Tomis, Histria sau cu oraşele de pe limesul danubian, Noviodunum, Troesmis, dar aşezarea este spectaculoasă, relativ bine păstrată şi lipsită de intervenţiile din perioada medio-bizantină, care marchează majoritatea cetăţilor din Dobrogea", a mai spus specialistul ICEM.
Lucrările de săpături din acest an de la Argamum au fost efectuate de către tulceni care locuiesc în satele situate în apropierea sitului arheologic, pentru care locul de muncă temporar reprezintă o sursă de venit.
"Anul acesta am lucrat la o brutărie, dar acum s-a închis. Lucrez în sit pentru prima dată şi am fost printre persoanele care au descoperit tezaurul de 30 de monede, din secolul al V-lea. La orice descoperire eşti bucuros. Îţi închipui ce a fost acolo", a declarat, pentru AGERPRES, Nicoleta Toma, în vârstă de 42 de ani, din satul Sălcioara.
Pentru alţi lucrători din echipa coordonată de specialişti arheologi descoperirea de anul acesta nu este cea mai marcantă.
"Am venit pe acest şantier pentru prima dată la vârsta de 18 ani. Modul de lucru nu s-a schimbat în cetate, dar depinde unde se lucrează. La ziduri, munca e mai brută, dar la schelete, e mai fină. Cea mai importantă descoperire a fost acum şase ani, când s-au găsit şapte sau opt schelete. A fost pasionant", a afirmat Mihaela Grigore, în vârstă de 35 de ani, din satul Jurilovca.
Cel mai experimentat lucrător din situl Argamum pare să fie paznicul zonei, Mihail Cernadîrcă. Alături de alţi doi bărbaţi, el transportă cu roaba pământul care a acoperit locul în care se fac cercetările.
"Sunt aici de 23 de ani, dar muncesc de la 14 ani. Păzesc 125 de hectare de patrimoniu. Acolo sunt morminte greceşti, acolo jos, lângă căsuţa aceea, sunt morminte romane, acolo este cel mai vechi mormânt de pe malul Mării Negre, mormânt grecesc, iar aici, sunt două cetăţi, una grecească din secolul VII, î. Hr., şi alta din secolul VII, d. Hr", a afirmat Mihail Cernadîrcă.
El este una dintre cele două persoane care le explică turiştilor importanţa descoperirilor făcute în cetate. Mihail recunoaşte totuşi că are un dezavantaj: nu ştie foarte bine limbi străine. "Anul acesta, aici au fost mai mulţi turişti decât în anii trecuţi. La noi nu e cu plată, cum e în alte cetăţi", a mai spus tânărul.
Situată la şapte kilometri de satul Jurilovca, pe malul complexului Razim-Sinoe, cetatea Argamum a fost întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î. Hr. de grecii din Asia Mică, cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Histria, într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului şi prin epoca fierului.
Cercetările arheologice desfăşurate în perioada 1926-1932 şi din anul 1965 până în prezent au dezvelit importante monumente care au permis schiţarea istoriei cetăţii timp de 12 secole. Printre monumentele cele mai reprezentative ale sitului arheologic se numără cel mai vechi mormânt grecesc din bazinul Mării Negre şi o serie de edificii publice şi private din perioada romană, pretoriul, patru bazilici paleocreştine, locuinţe, o parte din reţeaua stradală.
Potrivit ICEM, Ministerul Culturii a alocat anul acesta circa 22.000 de lei pentru campania de cercetare a sitului Argamum.
Pentru promovarea turistică a sitului arheologic Argamum, ICEM a derulat, în perioada de programare 2007-2013, un proiect prin care s-a amenajat un punct de informare. Proiectul a fost finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi s-a încheiat anul trecut.
Sursă: Agerpres
