Cine nu vrea să ajute Grecia şi de ce? Statele europene militează pentru salvarea monedei unice

Până în momentul în care se va decide dacă Grecia va trebui sau nu ajutată şi până în ziua în care Uniunea Europeană va terbui să arate lumii cât de solidară este sau nu cu un stat membru, situaţia economică a Greciei începe să împartă UE în două tabere: cei care susţin ajutorul financiar pentru guvernul de la Atena şi cei care sunt împotriva unui astfel de ajutor, scrie Capital.

Deşi taberele nu sunt foarte bine conturate, la momentul de faţă sunt doi poli de influenţă: Germania şi Franţa. Germania nu vrea să scoată bani din buzunar pentru Grecia, pe măsură ce Franţa ar da orice pentru a-i determina pe liderii de la Bruxelles să ofere sprijin Guvernului de la Atena. De ce sunt cele două state în divergenţe?

Situaţia Greciei a adus-o pe Angela Merkel într-o poziţie foarte nefericită. Cu o jumătate de miliard de euro daţi pentru salvarea sistemului financiar şi pentru stimularea economiei care nu a dat rezultate foarte mulţumitoare, Germania pare dornică să dea bani altora. Asociaţia tinerilor Antreprenori a avertizat-o pe Merkel că implicarea Berlinului în haosul bugetar al Atenei ar fi tragică pentru Germania, în special pentru că, la un moment dat, şi alte state din zona euro ar putea cere ajutor.

Totodată, opinia publică şi presa germană se opune unui sprijin financiar, în special de când a intervenit schimbul de replici dintre Atena şi Berlin legat de compensaţiile de după Al doilea Război Mondial.

De curând, presa germană a atacat Grecia, acuzând ţara de corupţie masivă.

"Aici (în Germania, n.r.), nimeni nu trebuie să dea mii de euro pentru a fi mai bine tratat la spital. Ştim că avem şi noi datorii, însă ni le vom da înapoi, pentru că ne trezim în fiecare dimineaţă şi muncim toată ziua", arată un comentariu apărut dintr-o publicaţie germană.

La Berlin, premierul grec nu a fost îmbrăţişat de presă pentru că nu a vrut să ofere explicaţii: "Nu am venit la voi să cerşesc bani, ci ajutorul UE pentru a obţine credite în condiţii mai bune. Noi nu cerem bani contribuabilului german pentru că acest lucru ar fi nedrept. Grecii nu au corupţia în sânge, aşa cum germani nu au nazismul în al lor", spune oficialul grec.

Nivelul datoriei franceze atinge 76%, potrivit ultimelor estimări ale Eurostat, şi un deficit bugetar care se atinge 8,3%, deşi limitele UE sunt de 60% pentru datorie şi 3% pentru deficit. Prin urmare, la un moment dat, Franţa ar putea fi izolată de către Bruxelles.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, vrea să ajute Grecia pentru ca moneda euro să nu aibă de suferit.

"Dacă am creat euro, nu putem lăsa un stat din zona euro să se prăbuşească. Trebuie să susţinem Grecia fiindcă depune eforturi, altfel nu va mai exista euro", a declarat Sarkozy.

Între timp, un alt francez spune că zona euro nu are de ce să se teamă de situaţia Greciei. Este vorba despre Dominique Strauss-Kahn, şeful FMI, care e de părere că efectul de domino, despre care se tot vorbeşte în zona euro, nu există.

"Poţi adăuga la listă toate ţările din zona euro, pentru a speria lumea despre tot. Nu cred că se va întâmpla aşa ceva. Avem o problemă cu Grecia. Nu avem o problemă cu Spania, până acum. Zona euro trebuie să abordeze problemea Greciei. Au luat deja măsuri. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla mâine dimineaţă, dar nu este niciun motiv să aibă loc o revărsare către Portugalia sau către Spania", a precizat şeful Fondului Monetar Internaţional (FMI) într-nu interviu acordat Reuters.

Antena3.ro