Reducerea și îmbătrânirea populației pun presiuni tot mai mari pe umerii sistemului public, sistem care trebuie să susțină, cu tot mai puțini contributori (salariați și plătitori de contribuții sociale), un număr tot mai mare de beneficiari (pensionari din sistemul public).
Atunci când a fost înființat, Pilonul II, Guvernul de atunci (condus de Călin Popescu Tăriceanu) a stabilit ca o parte din contribuția pe care angajații o plătesc pentru pensia de stat să fie direcționată spre Pilnoul II de pensii private, bani care urmau să fie administrați și investiți de fonduri private de pensii.
În 2008, toți românii cu vârsta până în 35 de ani au fost obligați să-și aleagă un fond de pensii, către care statul să vireze contribuția, iar pentru cei între 35 și 45 de ani măsura a fost facultativă.
Din același an, un procent din contribuția plătită de angajator și angajat la fondul public de pensii a fost virată către fondurile private. Procentul inițial a fost de 2% și a crescut cu 0,5% în fiecare an.
Din cauza crizei economice din 2009-2010 și a lipsei de bani la bugetul de asigurări sociale, contribuția a fost înghețată mai mulți ani, ceea ce afectat economiile pentru bătrânețe ale participanților.
Guvernarea PSD a scăzut contribuțiile de la 5,1% în 2017 la 3,7% în 2018. Mai mult, ultimele referiri la Pilonul II de pensii au stârnit o serie de controverse, pentru că neoficial s-a spus că acest sistem ori va fi „desfiinţat”, ori ar urma să nu mai primească - de la Pilonul I - contribuţiile stabilite prin lege, potrivit incont.ro.
