Proiectilele ruşilor distrug blocuri, şcoli, spitale sau centre comerciale, fără să ţină cont de numărul de civili ucişi.
Moscova susține că operațiunea militară specială se desfășoară conform planului, dar realitatea e alta: nu reuşesc să înainteze prea mult, iar militarii trimiși la război nu mai au mâncare sau combustibil pentru vehicule.
Pe 24 februarie, președintele rus Vladimir Putin lansa o invazie pe scară largă a Ucrainei – cea mai mare ofensivă din Europa de la al Doilea Război Mondial – și amenința Europa cu arme nucleare va interveni.
După ce forțele armate ruse nu au reușit să preia controlul Ucrainei printr-o ofensivă fulger în prima săptămână de razboi, Putin a schimbat strategia și a început să bombardeze orașele cu artilerie, lovituri aeriene și rachete.
Țintele civile, inclusiv spitale, biserici și locuințe au fost atinse, ceea ce l-a determinat pe președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, să-l numească pe Putin "criminal de război".
Forțele ruse au lovit în mod repetat capitala Kiev, dar nu au reușit să încercuiască orașul.
Într-o lună de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina, din 24 februarie şi până miercuri la ora 24:00, au intrat în România 527.553 cetăţeni ucraineni, conform Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.
Sancțiunile economice aplicate Rusiei, nemaiîntâlnite până acum, de 1,5 trilioane de dolari vor duce Rusia în recesiune profundă în acest an, spun experţii internaţionali.
Biden călătorește miercuri în Europa cu noi propuneri de sancțiuni, inclusiv să analizeze dacă Rusia ar putea fi exclusă din blocul de națiuni din Grupul celor 20 (G20).
Cu toate acestea, Kremlinul insistă că războiul său va fi planificat și că Rusia nu va înceta să lupte până când nu își va atinge obiectivele strategice – inclusiv forțarea Ucrainei să devină "neutrală" și "demilitarizare".
