Pentru mulţi membri ai partidului liberal Platforma Civică (PO), la fondarea căruia a participat şi Tusk, miza este chiar viitorul Poloniei în Uniunea Europeană.
Alegerile programate pentru 2023 vor arăta dacă partidul naţionalist Dreptate şi Justiţie (PiS) îşi va continua disputele cu Bruxelles-ul cu privire la mai multe aspecte, printre care reforme judiciare despre care UE spune că subminează independenţa judecătorilor şi drepturile LGBTI.
„Platforma Civică este indispensabilă, este necesară ca o forţă, nu ca o amintire, pentru a câştiga lupta pentru viitor împotriva PiS", a declarat Tusk la un congres al OP din Varşovia. „Nu există nicio şansă de victorie fără Platforma Civică, iar istoria noastră ne spune asta”.
Anunţul revenirii lui Tusk a venit după discuţiile purtate în spatele uşilor închise între noul lider, predecesorul său Borys Budka şi primarul din Varşovia, Rafal Trzaskowski, care fusese, de asemenea, propus pentru conducere.
Preşedinte al Consiliului European din 2014 până în 2019, Tusk a contribuit la conducerea Uniunii Europene într-o perioadă marcată de Brexit şi de criza migraţiei.
Primul premier din istoria post-comunistă a Poloniei, Tusk a condus PO la guvernare din 2007 până în 2014.
În timpul crizei financiare globale, Polonia a evitat o recesiune sub conducerea lui Tusk, dar guvernul a ajuns să fie privit ca fiind din ce în ce mai îndepărat de problemele polonezilor mai tineri şi mai puţin bogaţi.
La întoarcerea sa în politica poloneză, Tusk va trebui să se confrunte în continuare cu această problemă, deoarece partidul, despre care unii analişti spun că s-a străduit să-şi definească agenda atrăgând alţi alegători pe lângă electoratul său de clasă mijlocie, urban, se situează la valori minime record în sondaje.
„Cel mai mare partid de opoziţie trăieşte cea mai mare criză din istoria sa ... Mulţi alegători cărora nu le place PiS nu vor să voteze pentru PO", a spus Rafal Chwedoruk, politolog la Universitatea din Varşovia.
