Consiliul European a aprobat marți, în linia celor stabilite la 16 iulie 2014, un pachet substanțial de măsuri restrictive, respectiv extinderea criteriului de listare, pentru a include entități și persoane care contribuie la subminarea integrității teritoriale și a suveranității naționale a Ucrainei, a declarat marți ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, în marja reuniunii, informează AGERPRES.
De asemenea, miniștrii de externe au decis accelerarea adoptării de măsuri la adresa persoanelor și entităților care acordă sprijin material și financiar acțiunilor ce țin de anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea părții de est a Ucrainei, respectiv formularea de noi restricții la investițiile în Crimeea.
Totodată, miniștrii au mandatat Consiliul și Comisia Europeană să finalizeze pregătirile pentru adoptarea de noi măsuri sancționatorii, care să acopere, printre altele, sectorul apărării, inclusiv produsele cu dublă utilizare, cel al tehnologiei de vârf, inclusiv în domeniul energetic, precum și accesul la piața de capital.
Agenda discuțiilor reuniunii a avut drept punct principal situația din Ucraina, alături de ultimele evoluții din Orientul Mijlociu și Irak. Cu acest prilej, miniștrii de externe ai UE și-au exprimat regretul profund pentru tragica pierdere de vieți omenești cauzată de prăbușirea, în estul Ucrainei, a aeronavei Malaysian Airlines și au transmis condoleanțe guvernului olandez, exprimând solidaritate cu guvernele tuturor statelor ale căror cetățeni s-au numărat printre victimele tragediei.
Miniștrii de externe au lansat totodată un apel ferm tuturor părților prezente în teren, în special grupărilor separatiste care acționează în regiune, să permită neîntârziat accesul echipelor de experți la locul prăbușirii, în vederea recuperării trupurilor neînsuflețite și au susținut necesitatea lansării unei anchete internaționale amănunțite și credibile, în vederea identificării circumstanțelor tragediei și a persoanelor responsabile pentru aceasta.
Șefii diplomațiilor europene au reiterat sprijinul UE pentru unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat necesitatea punerii în aplicare cât mai rapide a planului de pace lansat de președintele Petro Poroșenko, exprimându-și exprimat dezamăgirea față de lipsa unor acțiuni substanțiale ale Federației Ruse în acest sens, în special în ceea ce privește dezescaladarea conflictului armat din Estul Ucrainei.
În cadrul reuniunii, a fost adoptată și Decizia Consiliului de înființare a Misiunii UE de Consiliere pentru Ucraina (EU Advisory Mission/ EUAM Ukraine). Misiunea, cu un mandat inițial de 2 ani, va avea drept scop sprijinirea reformei sectorului civil de securitate și a statului de drept din Ucraina.
Alături de omologii săi europeni, ministrul român de externe, Titus Corlățean, a subliniat că prăbușirea aeronavei Malaysian Airlines aduce în atenție, într-un mod tragic, modul în care conflictul din Ucraina afectează întreaga comunitate internațională și semnalează încă o dată imperativul soluționării cât mai rapide a acestuia, în mod pașnic și durabil, amintind că, printre victimele tragediei aviatice din 17 iulie, s-a aflat și un cetățean român. El a reiterat sprijinul României pentru consolidarea în continuare a regimului de sancțiuni al UE, în relație directă cu acțiunile Federației Ruse în Ucraina.
Totodată, șeful diplomației române a indicat hotărârea țării noastre de a contribui substanțial la activitatea EUAM Ucraina, proiect pe care l-a susținut puternic încă din etapele sale incipiente.
Cele două mari capitole de măsuri au fost decise dincolo de necesitatea realizării unei comisii de anchetă, care să investigheze în deplină independență și să stabilească cu claritate ceea ce s-a întâmplat, a menționat ministrul de externe.
Potrivit acestuia, pasul cu adevărat important se referă la decizia (paragraful 7 din concluzii) conform căreia Consiliul solicită Comisiei Europene și serviciului de acțiune externă să-și finalizeze activitatea pregătitoare cu privire la posibile măsuri direcționate și să prezinte propuneri pentru acțiune, inclusiv în ceea ce privește accesul la piața de capital, sectorul apărării (militar), bunurile care pot avea o utilizare duală — și civilă și militară — și tehnogiile sensibile, inclusiv în domeniul energiei.
