Organizația Climate Action Tracker (CAT) a avertizat că emisiile de gaze cu efect de seră (care favorizează acumularea de căldură în ecosistemul planetar, n.r.) vor depăși de două ori plafonul necesar pentru a limita creșterea temperaturilor globale cu 1,5 grade Celsius.
Potrivit oamenilor de știință, pragul de 1,5 grade este limita sub care trebuie să rămână creștea de temperatură pentru a fi evitate cele mai grave efecte ale încălzirii globale.
CAT: Există planuri concrete pentru reducerea a doar 6% din volumul emisiilor
40 de state care generează 85% dintre emisiile de gaze la nivel mondial s-au angajat să reducă la zero aceste consecințe ale activităților naționale însă CAT a constatat că doar în cazul a 6% din volumul de emisii există planuri concrete de reducere.
"E foarte bine că liderii susțin că au o țintă de reducere la zero a emisiilor, dar dacă nu au planuri cu privire la cum să atingă această țintă iar obiectivele lor pentru 2030 sunt atât de joase, atunci aceste angajamente de reducere a emisiilor la zero sunt doar promisiuni fără acoperire. Summit-ul de la Glasgow are un deficit grav de credibilitate", spune Bill Hare, director al Climate Analytics.
"Sunt multe declarații pompoase, cărora le lipsesc detaliile de substanță: când anume, cât de mult, cine ce urmează să facă", arată, la rândul său, Helen Mountford, vicepreședinte pentru probleme climatice și economie în cadrul World Resources Insitute.
Peste 130 de state pe teritoriul cărora se află peste 85% dintre pădurile planetei s-au angajat, săptămâna trecută, să pună capăt procesului de despădurire și să-l inverseze până în 2030. Acesta a fost considerat primul mare acord al COP26.
Când pădurile sunt distruse, eliberează dioxid de carbon în atmosferă iar acordul include unele dintre cele mai mari depozite de dioxid de caron "blocate" în pădurile tropicale, notează CNN.
Într-un alt acord, peste 25 de state au semnat pentru oprirea proiectelor din străinătate bazate pe combustibili fosili.
Criticii spun că înțelegerea ar fi trebuit să includă și oprirea finanțării proiectelor naționale în aceste economii, nu doar în străinătate.
În baza analizei a ceea ce fac statele în mod concret, CAT estimează că temperaturile vor crește cu 2,7 grade.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
COP26 ratează ținta de 1,5 grade
Dacă toate promisiunile de reducere la zero a emisiilor sunt complet implementate - în pofida faptului că nu există multe detalii în legătură cu implementarea lor - atunci ținta-limită de 1,5 grade va fi ratată cu puțin.
Mai exact, analiza CAT arată că în acest scenariu temperaturile globale vor urca cu 1,8 grade Celsius iar, în consecință, țintele aferente anului 2030 sunt inadecvate.
Ce se întâmplă dacă pragul de 1,5 grade este depășit
Un raport ONU publicat în august și menit să preseze liderii participanți la COP26 să ia decizii mai radicale arată ce se întâmplă în cazul depășirii pragului de 1,5 grade fixat în Acordul de la Paris, din 2015.
În toate scenariile de reducere a emisiilor luate în calcul de experții ONU, creșterea temperaturilor globale deasupra nivelurilor preindustriale (anii 1850 - 1900) ar urma să se producă până în 2040.
Asta înseamnă că pragul critic de la care impactul schimbărilor climatice se va resimți mult mai sever va fi atins în mai puțin de două decade. La momentul respectiv
- Arctica, sau zona Polului Nord, va rămâne, practic, fără gheață în luna septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050 în toate scenariile evaluate. Influența activității umane este, cu o probabilitate de 90%, principalul "motor" al retragerii glaciare începând din anii '90 ai secolului trecut și, în același timp, principala cauză a reducerii suprafeței maritime înghețate din Arctica. Gheața oceanică este în mod particular importantă, pentru că reflectă razele solare. Reducerea suprafeței înghețate duce la absorbția unei cantități mai mari de căldură și, implicit, la încălzirea mai rapidă a oceanelor.
- La o creștere a temperaturilor globale de 1,5 grade, fenomenele extreme se vor produce cu o frecvență "fără precedent" în evidențele istorice.
- Evenimentele care implică o creștere extremă a nivelului mărilor și care s-au produs o dată la un secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în zonele costiere de referință până în anul 2100.
- Sezoanele cu incendii de vegetație se vor extinde în multe regiuni.
- Efecte devastatoare precum creșterea cu 2 metri a nivelului apelor până la finele secolului nu pot fi excluse.
Foto principală și galerie: incendii de vegetație în Grecia și în Iakuția (Rusia), iaz secat de seceta extremă în Aceh (Indonezia) și fum deasupra orașului australian Sydney, în urma incendiilor de vegetație
