Antena 3 Externe Cod roșu pentru omenire. Savanții ONU au calculat cât timp mai avem până la punctul critic de temperatură. Arctica, fără ghețuri în septembrie

Cod roșu pentru omenire. Savanții ONU au calculat cât timp mai avem până la punctul critic de temperatură. Arctica, fără ghețuri în septembrie

de Adrian Iclozan    |    09 Aug 2021   •   11:53
Cod roșu pentru omenire. Savanții ONU au calculat cât timp mai avem până la punctul critic de temperatură. Arctica, fără ghețuri în septembrie
Sursa foto: hepta

Comitetul ONU pentru Schimbări Climatice, IPCC, a publicat, în urmă cu puțin timp, un fragment din amplul său raport dedicat legăturii între încălzirea globală și activitățile umane din ultimii 70 de ani.

Extrasul Comitetului ONU, care numără 42 de pagini, este dedicat decidenților politici și este menit să impulsioneze activitatea guvernelor în sensul reducerii cât mai consistente și mai rapide a emisiilor poluante.

Cele mai importante mențiuni din documentul publicat luni:

  • Temperaturile globale vor atinge creșterea critică de 1,5 grade Celsius deasupra nivelurilor pre-industriale (anii 1850 - 1900) până în 2040 în toate scenariile de reducere a emisiilor. Asta înseamnă că pragul critic de la care impactul schimbărilor climatice se va resimți mult mai sever va fi atins în mai puțin de două decade;
  • Arctica, sau zona Polului Nord, va rămâne, practic, fără gheață în luna septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050 în toate scenariile evaluate;
  • La o creștere a temperaturilor globale de 1,5 grade, fenomenele extreme se vor produce cu o frecvență "fără precedent" în evidențele istorice;
  • Evenimentele care implică o creștere extremă a nivelului mărilor și care s-au produs o dată la un secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în zonele costiere de referință până în anul 2100.
  • Sezoanele cu incendii de vegetație se vor extinde în multe regiuni.

Alte date factuale din documentul IPCC:

  • Temperatura globală a suprafeței planetei a crescut în perioada 2011 - 2020 cu 1,09 grade Celsius, comparativ cu temperatura din intervalul 1850 -1900.
  • Rata recentă a creșterii nivelului mărilor aproape s-a triplat față de perioada 1901 - 1971;
  • Ultimii patru ani au fost cei mai fierbinți înregistrați vreodată, din 1850.

În graficul următor, alcătuit pe baza datelor a șase instituții de monitorizare, este prezentată modelarea creșterii temperaturii globale în intervalul 1850 - 2025.

Influența activității umane este, cu o probabilitate de 90%, principalul "motor" al retragerii glaciare începând din anii '90 ai secolului trecut și, în același timp, principala cauză a reducerii suprafeței maritime înghețate din Arctica.

Gheața oceanică este în mod particular importantă, pentru că reflectă razele solare. Reducerea suprafeței înghețate duce la absorbția unei cantități mai mari de căldură și, implicit, la încălzirea mai rapidă a oceanelor.

Secretarul General al ONU: Cod roșu pentru omenire

Este practic o certitudine că extremele termice, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense din anii '50, în timp ce evenimentele "reci" s-au rărit și au devenit mai puțin severe.

Conform autorilor raportului, a cărui publicare a fost anticipată de presa internațională, efectul dăunător al activității umane asupra climei este "o stare de fapt". Efecte devastatoare precum creșterea cu 2 metri a nivelului apelor până la finele secolului nu pot fi excluse. Însă există speranțe că o reducere accentuată a emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea stabiliza temperaturile în creștere.

"Dacă ne unim forțele acum, putem evita o catastrofă climatică. Așa cum arată autorii raportului, astăzi nu este timp pentru amânări și nu este loc pentru scuze. Contez pe liderii guvernelor și pe toți cei interesați că vor face ca reuniunea COP26 să fie un succes (...) Raportul de astăzi al Grupului de Lucru 1 al IPCC este un cod roșu pentru omenire", a spus Antonio Guterres, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

Conferința din 2021 a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, cunoscută și sub numele de COP26, urmează să aibă loc în orașul Glasgow în perioada 31 octombrie - 12 noiembrie 2021, sub patronajul Regatului Unit al Marii Britanii.

Premier britanic: Știm ce trebuie făcut pentru a limita încălzirea globală

Lideri din 196 de state vor încerca să se pună a acord asupra măsurilor vizând limitarea schimbărilor climatice și a efectelor deja foarte prezente ale acestor fenomene.

Ei vor evalua, de asemenea, evoluția situației de la Acordul climatic de la Paris, din 2015.

În paralel, unele guverne au anunțat inițiative proprii. De exemplu, Uniunea Europeană a anunțat propuneri radicale, care includ taxarea combustibililor pentru aviație și interdicția efectivă a vânzărilor de mașini cu motoare diesel sau pe benzină în decurs de 20 de ani.

Sunt măsuri care vor avea de înfruntat ani buni de negocieri iar susținătorii acțiunilor decisive, precum Jorgo Riss, directorul Greenpeace, spun că țintele fixate sunt prea joase.

"Salutarea acestor politici este ca și cum un săritor la înălțime ar pretinde o mediale pentru că a trecut pe sub ștachetă", a comentat Riss.

La rândul său, activista de mediu Greta Thunberg a cerut Uniunii Europene să "arunce" propunerile respective.

Premierul britanic Boris Johnson a apreciat, luni, că raportul IPCC reprezintă o lectură îngrijorătoare și și-a exprimat speranța că documentul va constitui "un apel de trezire" pentru acțiuni globale înaintea summit-ului COP26.

"Știm ce trebuie făcut pentru a limita încălzirea globală: să trimitem în istorie industria cărbunelui și să virăm spre sursele de energie nepoluante, să protejăm natura și să asigurăm finanțarea măsurilor climatice pentru țările din prima linie", a spus el.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close