Trump s-a răzgândit. SUA nu vor mai lovi Iranul în noaptea aceasta: „Am anulat atacurile aeriene și bombardamentele”

Acest Live Text a fost închis

Donald Trump a anunțat că a anulat atacurile aeriene și bombardamentele programate împotriva Iranului pentru această seară. Președintele american a spus că au avut loc noi discuții privind un acord între SUA și Iran la „cel mai înalt nivel al conducerii iraniene”. 

„Având în vedere faptul că discuțiile cu Republica Islamică Iran au fost aduse la cel mai înalt nivel al conducerii iraniene și aprobate, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, am anulat atacurile aeriene și bombardamentele programate împotriva Iranului pentru această seară. 

Discuțiile și punctele finale au fost aprobate, atât la nivel conceptual, cât și în detaliu, de toate părțile implicate, inclusiv Statele Unite, Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Turcia, Pakistan, Bahrain, Kuweit, Iordania, Egipt și altele. Blocada navală va rămâne în vigoare până la finalizarea acestei tranzacții — ora și locul semnării vor fi anunțate în curând”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa, Truth Social. 

Într-un interviu telefonic la televiziunea Fox News, Donald Trump a spus că ar vrea ca SUA să ocupe insula iraniană Kharg. 

„Și sunt cu adevărat supuși. Doar că nu o știu încă, ok, ca să fiu sincer cu voi. Doar că nu o știu încă. Și vorbim cu ei și toate cele, dar știți, uitați, preferința mea a fost întotdeauna să luăm (n.r. - insula) Kharg, și asta a fost... Brian știe asta. Am vorbit cu el cu mult timp în urmă. Lawrence știe asta. Am vorbit cu el cu mult timp în urmă. Am spus că preferința mea ar fi asta. Nu știu dacă America poate suporta așa ceva, ca să fiu sincer cu voi. Se va face o avere. Dar nu știu dacă America poate suporta. Cred că le-ar plăcea să ne vadă venind acasă”, a spus Trump. 

Donald Trump a anunțat că SUA vor lansa atacuri masive asupra Iranului în această noapte. Președintele american a amenințat, de asemenea, că SUA vor invada Insula Kharg și vor prelua „controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela”. 

„Statele Unite vor lovi Iranul (a cărui marină, forțe aeriene, sisteme radar, apărare antiaeriană și toate celelalte forme de apărare, împreună cu cea mai mare parte a capacității sale ofensive, au dispărut!) foarte dur în noaptea aceasta.

La un moment dat, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom ocupa Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe Truth Social. 

Gardienii Revoluţiei din Iran au afirmat joi că au atacat baze americane din Bahrain, Kuweit şi Iordania ca răspuns la ofensiva lansată anterior de armata Statelor Unite, informează EFE.

Într-o serie de comunicate publicate de agenţia de ştiri iraniană Fars, Gardienii Revoluţiei au precizat că au atacat 18 obiective în două valuri de atacuri asupra bazelor aeriene Ali Salem şi Ahmad al-Jaber din Kuweit şi Sheikh Issa din Bahrain.

Forţele iraniene au precizat, de asemenea, că au atacat cu drone cea de-a cincea flotă a SUA din Bahrain.

"În acest val de atacuri cu drone militare, antenele de comunicaţii şi instalaţiile radar ale sistemului (de rachete) Patriot al celei de-a cincea flote au fost ţinta", relatează Fars.

Armata din Kuweit şi Ministerul de Interne din Bahrain au cerut populaţiei să urmeze instrucţiunile de siguranţă şi să se adăpostească.

"Sistemele de apărare aeriană interceptează ţinte aeriene ostile", a menţionat armata kuweitiană pe X, în timp ce Autoritatea Generală pentru Aviaţie Civilă din Kuweit a anunţat închiderea temporară a spaţiului său aerian din cauza atacurilor iraniene.

Armata americană a dezminţit afirmaţiile Iranului care susţine că a închis Strâmtoarea Ormuz după ultimele lovituri ale Statelor Unite, notează AFP, citată de Agerpres.

„Navele comerciale continuă să tranziteze Strâmtoarea Ormuz în această seară”, a scris Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) pe platforma X.

Statul Major iranian anunţase anterior că „orice navă care tranzitează Strâmtoarea Ormuz va fi luată ca ţintă”, iar Marina iraniană declarase că a lovit două nave.

Ambasada SUA în Iordania a emis o alertă de securitate, avertizând că există „rapoarte privind prezența unor rachete, drone sau proiectile în spațiul aerian iordanian”.

Într-un comunicat publicat online, reprezentanții ambasadei le recomandă cetățenilor americani din regiune să „caute imediat adăpost și să rămână în spații sigure, în interior. Rămâneți în clădiri și urmăriți anunțurile și alertele autorităților locale”, potrivit The Guardian.

Alerta vine la scurt timp după ce Iranul a anunțat că a lansat 12 rachete balistice asupra unei baze din Iordania unde sunt staționate aeronave militare americane, ceea ce a amplificat tensiunile din regiune.   

Corpul Gărzii Revoluționare Islamice susține că a vizat aeronave americane de la baza aeriană al-Azraq din Iordania, folosind 12 rachete balistice, potrivit The Guardian.

Teheranul a făcut afirmații similare și ieri, însă forțele armate iordaniene au declarat că toate rachetele lansate miercuri asupra bazei au fost interceptate și doborâte. 

Potrivit armatei, fragmente rezultate în urma interceptării au căzut pe teritoriul Iordaniei, însă nu au fost raportate răniți sau pagube materiale. 

Armata Kuweitului a anunțat, joi dimineață, că sistemele sale de apărare antiaeriană interceptează „ținte aeriene ostile”, după ce Iranul a susținut că a lansat atacuri asupra bazelor militare americane din țară, potrivit The Guardian.

Statul Major General al Armatei a transmis, într-un comunicat, că cetățenii trebuie să „respecte instrucțiunile și măsurile de securitate și siguranță emise de autoritățile competente și să se informeze exclusiv din surse oficiale autorizate”.

În același timp, Ministerul de Interne din Bahrain a emis din nou o alertă de raid aerian și le-a cerut oamenilor să se deplaseze către „cel mai apropiat loc sigur”.  

Mass-media oficială iraniană a relatat că au fost lansate rachete asupra unor ținte și baze asociate cu Statele Unite în regiune. Potrivit raportului, o rachetă a lovit baza Al-Harir din Erbil, în nordul Irakului.

Mass-media oficială iraniană a anunțat că au fost auzite explozii în apropierea localităților Minab și Sirik, jurisdicții din sudul Iranului, aflate în apropierea Strâmtorii Ormuz, potrivit CNN.

Presa iraniană a relatat, de asemenea, că sistemele de apărare antiaeriană din Asaluyeh au fost activate, dar a adăugat că până în prezent nu a avut loc niciun atac inamic asupra acestui important centru energetic, care găzduiește rafinării și complexe petrochimice.

Asaluyeh este un oraș și port din provincia Bushehr, în sudul Iranului, situat pe coasta nordică a Golfului Persic.

Comandamentul Central al Statelor Unite (US Central Command) a declarat anterior, miercuri, într-o postare pe platforma X, că a lansat noi „lovituri de autoapărare” împotriva mai multor ținte din Iran.

Armata americană anunță că a lansat noi atacuri asupra Iranului.

"Forțele Comandamentului Central al SUA au început astăzi, la ora 17:15 ET, lansarea unor atacuri suplimentare de autoapărare împotriva mai multor ținte din Iran, la indicațiile Comandantului Suprem. Atacurile sunt un răspuns la agresiunea nejustificată și continuă a Iranului", se arată într-un mesaj publicat pe X

Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a declarat miercuri că Statele Unite vor bombarda în curând „instalații-cheie” din Iran.

„Comandamentul Central va fi ocupat în această seară deoarece președintele Trump a spus că vom lovi Iranul puternic, și așa vom face, pentru că Iranul are șansa de a încheia un acord bun, un acord excelent, care să consfințească ceea ce au spus că sunt dispuși să facă, dar nu au fost dispuși să facă până acum”, a spus Hegseth în timp ce se afla în fața sediului Comandamentului Central al SUA din Tampa, Florida.

„Așa cum a spus președintele Trump, au tot bătut la ușă, încercând să obțină un acord. În schimb, vor avea parte de bombe care vor cădea asupra unor instalații-cheie din Iran, lansate de Statele Unite ale Americii.”

Hegseth a afirmat că acest lucru nu se întâmplă „pentru că vrem să reluăm ceva ce nu trebuie reluat”, ci deoarece Departamentul Apărării este „pregătit să stabilească termenii necesari pentru a ne asigura că obținem tipul de acord pe care îl așteaptă președintele Trump”.

El a adăugat ulterior că loviturile din seara de miercuri „vor fi puternice”, iar dacă „va fi nevoie să aibă loc mâine seară, vor fi puternice și vor transmite un mesaj clar”.

Trump declarase mai devreme, miercuri, că Iranul a „întârziat prea mult negocierile pentru un acord” și că Statele Unite îl vor „ataca foarte dur”.

Consiliul Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA), reunit miercuri la Viena, a adoptat o rezoluţie susţinută de SUA prin care cere Iranului să declare ce stocuri de uraniu îmbogăţit mai deţine şi să permită inspectorilor agenţiei accesul la acestea, informează Reuters, preluată de Agerpres.

Atacurile Statelor Unite şi Israelului asupra unor obiective nucleare iraniene au distrus sau deteriorat grav în iunie anul trecut instalaţiile de îmbogăţire a uraniului deţinute de regimul islamic de la Teheran, însă se crede că a rămas neafectată o mare parte din materialul radioactiv respectiv, de concentraţie apropiată celei necesare pentru armele atomice.

Președintele american Donald Trump a anunțat că SUA vor ataca și astăzi Iran, precizând că este „dreptul” lor după ce forțele iraniene au doborât un elicopter Apache al Armatei SUA. În ceea ce privește un acord de pace cu regimul de la Teheran, Trump a susținut din nou că sunt „foarte aproape de un acord”, dar iranienii „continuă să ne amâne...”

„Îi vom ataca foarte puternic. Vom relua bombardamentele. Avem dreptul să facem asta. Ne-au doborât un elicopter.

Vom vedea ce se întâmplă. Dar i-am lovit puternic ieri, îi vom lovi din nou puternic astăzi, în caz că rataţi, în caz că nu vă porniţi televizoarele... Şi vom vedea ce se întâmplă cu acordul... Suntem foarte aproape de un acord, dar (n.r. iranienii) continuă să ne amâne...

Le-am dat (n.r. iranienilor) o pauză, la insistenţele Pakistanului... a feldmareşalului şi premierului Pakistanului, sunt grozavi... i-am oprit din a merge la război cu India, am fi avut un război nuclear dacă nu eram eu! Dar au devenit prietenoşi cu mine, foarte prietenoşi... Sunt apropiaţi de Iran şi au lucrat... încă lucrează, încercând să îi convingă să facă ceea ce e nevoie!”, a declarat Donald Trump în urmă cu puțin timp. 

O delegație qatareză a mers la Teheran pentru a se întâlni cu negociatorii iranieni, în încercarea de a media un potențial acord cu Statele Unite, a declarat pentru CNN o sursă diplomatică.

„În urma consultărilor cu SUA, negociatorii qatarezi au călătorit în această dimineață la Teheran pentru a se întâlni cu iranienii, în încercarea de a găsi soluții pentru problemele rămase”, a declarat sursa.

Departamentul de Energie al SUA a avertizat marți că prețurile petrolului vor rămâne probabil ridicate cel puțin până în iulie, deoarece Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, scrie CNN.

Se așteaptă ca prețul țițeiului Brent să ajungă la o medie de aproximativ 105 dolari pe baril în iunie și iulie, a anunțat Administrația pentru Informații Energetice (EIA) într-un nou raport.

Estimarea e peste nivelurile actuale de aproximativ 91 de dolari și prețul de dinainte de război de aproximativ 70 de dolari.

EIA a declarat că previziunile sale se bazează pe așteptările că livrările de petrol „vor rămâne limitate, iar producția și stocurile de petrol vor scădea” în următoarele săptămâni.

Președintele american Donald Trump susține, înt-un mesaj pe Truth Social, că Iranul a fost învins și amenință că, doarece "le-a luat prea mult timp să negocieze un acord, acum trebuie să plătească prețul".

"Armata Iranului este o harababură totală. O mare parte din ea, la fel ca Marina și Forțele Aeriene, nici măcar nu mai există - au fost complet învinși. Iranul este doar vorbe și nicio acțiune. Agresorul din Orientul Mijlociu este MORT!!! Le-a luat prea mult timp să negocieze un acord care ar fi fost grozav pentru ei, acum vor trebui să plătească prețul.", a scris Trump.

Sala maşinilor unui petrolier a luat foc miercuri în largul Omanului, aproape de Strâmtoarea Ormuz, a anunţat agenţia de securitate maritimă britanică UKMTO, care a informat despre un mort şi două persoane date dispărute dintre membrii echipajului, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Autorităţile locale au indicat că un petrolier a semnalat un incendiu în sala motoarelor şi că se află la faţa locului pentru a ajuta la evacuarea echipajului", a indicat UKMTO într-un comunicat, precizând că incidentul s-a produs la 20 de mile nautice nord-est de oraşul omanez Sohar.

„Nava a raportat o victimă şi doi membri ai echipajului daţi dispăruţi. Niciun impact asupra mediului nu a fost semnalat", a adăugat agenţia maritimă britanică, fără să ofere mai multe detalii.

Compania de securitate maritimă britanică Vanguard indicase anterior că a fost informată că petrolierul Settebello, sub pavilionul insulelor Palau, a "transmis un apel de urgenţă, indicând că sala maşinilor fusese lovită de o rachetă" în largul Sohar, în golful Oman şi că un incendiu se declanşase la bord.

Dar societatea a precizat că „nicio verificare independentă nu a fost încă obţinută”.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că, în cursul nopții, a purtat convorbiri telefonice separate cu ministrul turc de externe, Hakan Fidan, și cu ministrul saudit de externe, Faisal bin Farhan, pentru a discuta evoluțiile regionale după loviturile americane asupra sudului Iranului.

Araghchi a condamnat atacurile americane în cadrul acestor convorbiri și a afirmat că ele au încălcat suveranitatea națională și integritatea teritorială a Iranului.

El a declarat că Iranul are dreptul inerent la autoapărare și la un răspuns reciproc din partea forțelor sale armate.

Iordania a interceptat cinci rachete lansate din Iran, a anunțat miercuri dimineață armata iordaniană, după ce Teheranul afirmase că a vizat o bază americană din această țară, scrie CNN.

„Am interceptat și doborât cinci rachete lansate din Iran către Azraq”, a transmis Comandamentul General al Forțelor Armate Iordaniene într-un comunicat citat de agenția oficială Jordan News Agency.

Atacul asupra Iordaniei pare să fie prima dată când această țară arabă este vizată direct de la intrarea în vigoare, în aprilie, a armistițiului dintre Statele Unite și Iran.

„Interceptarea a dus la căderea unor schije, fără să fie raportate victime sau pagube materiale”, se arată în comunicat.

Gardienii Revoluției din Iran au susținut că au vizat o bază din Al Azraq, în nordul Iordaniei, cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune, cu combustibil solid, afirmând că au distrus hangare în care se aflau avioane de vânătoare F-35, a relatat agenția de presă Fars, afiliată statului iranian.

Nu au fost prezentate dovezi fotografice care să susțină această afirmație.  

În februarie, Statele Unite au desfășurat cel puțin 18 avioane de vânătoare stealth F-35 Lightning II la baza aeriană Muwaffaq Salti, aflată în apropiere de Al Azraq.

O înregistrare video surprinsă de o cameră web și geolocalizată de CNN pare să arate momentul în care o lumină puternică se vede venind din direcția instalației navale a Flotei a V-a americane din Manama, Bahrain.

Înregistrarea a fost realizată de o cameră web EarthTV amplasată la 3,5 mile nord-est de instalație. Potrivit marcajului temporal de pe imagini, lumina puternică a apărut la doar trei minute după ce oficialii din Bahrain au anunțat că sirenele fuseseră activate, sugerând un posibil atac iminent.

Cauza luminii nu era imediat clară, însă Gardienii Revoluției din Iran au declarat anterior că au lansat un atac cu drone care a vizat cartierul general al Flotei a V-a americane din Bahrain.

În ultima oră, Ministerul de Interne din Bahrain a anunțat că sirenele au fost activate din nou.

Sirenele aeriene au fost declanșate miercuri dimineață în Kuweit, locuitorii fiind îndemnați să se îndrepte către un loc sigur, a anunțat armata Regatului Golfului într-un comunicat.

„Sistemele de apărare aeriană ale Kuweitului interceptează în prezent ținte aeriene ostile în conformitate cu procedurile operaționale aprobate”, se arată în comunicat.

Corpul Gardienilor Revoluțiionari din Iran susține că a vizat o bază militară americană din Iordania unde se aflau forțe americane.

IRGC a susținut că a vizat baza Al Azraq cu rachete balistice cu rază lungă de acțiune, cu combustibil solid, potrivit unui comunicat publicat miercuri dimineață.

Nu au existat raportări despre sirene de raid aerian în Iordania.

Sistemul radar al unei baterii de rachete americane THAAD, cu baza în Iordania, a fost lovit și aparent distrus în primele zile ale atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, potrivit unei imagini din satelit realizate pe 2 martie. Două luni mai târziu, cel puțin 16 situri militare americane fuseseră avariate în atacuri iraniene, potrivit unei investigații CNN publicate la începutul lunii mai.

Corpul Gărzilor Revoluţionare din Iran a anunţat miercuri că a lansat un atac cu drone împotriva unei baze americane din Bahrein, după atacuri americane asupra unor ţinte iraniene de-a lungul Strâmtorii Ormuz, promiţând că vor veni "răspunsuri mai puternice", a relatat televiziunea de stat, scrie AFP.

Ca răspuns la atacurile americane asupra Jask, Sirik şi insulei Qeshm, care au printre altele "au deteriorat un pilon de telecomunicaţii la Sirik şi au distrus două rezervoare de apă din oraş", "luptători navali ai Corpului Gărzilor Revoluţionare au lansat un atac cu drone împotriva Flotei a V-a" americane, găzduită într-o bază din Bahrein, a indicat armata ideologică iraniană. 

Ministerul de Interne din Bahrein a indicat miercuri că sirenele de alertă aeriană au fost declanşate după anunţul unui atac al Iranului împotriva unei baze americane din ţară, notează AFP.

"Sirenele au fost declanşate", a indicat ministerul pe X, cerând "cetăţenilor şi rezidenţilor să rămână calmi şi să se deplaseze către cel mai apropiat adăpost".

Corpul Gărzilor Revoluţionare din Iran a anunţat miercuri că a lansat un atac cu drone împotriva unei baze americane din Bahrein, după atacuri americane asupra unor ţinte iraniene de-a lungul Strâmtorii Ormuz, promiţând că vor veni "răspunsuri mai puternice".

Iranul a lansat rachete și drone către ținte americane din regiune, a declarat Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) într-o postare pe Telegram, potrivit CNN.

Declarația a venit după ce SUA au spus că desfășoară lovituri de represalii asupra Iranului pentru doborârea unui elicopter al Armatei SUA. Au fost auzite explozii în orașele iraniene Sirik și Minab și pe insula Qeshm, a raportat agenția semi-oficială de presă Tasnim.

Au fost auzite explozii în orașul de coastă Sirik din Iran, a relatat agenția de știri semi-oficială iraniană Mehr, citând locuitori care au auzit „un număr de explozii în zonă”.

„Natura exactă a acestor zgomote nu a fost încă stabilită, iar până în acest moment nicio autoritate militară sau de aplicare a legii nu a comentat oficial cauza exploziilor”, a transmis Mehr.

Explozii au fost auzite și în Bandar Abbas și Qeshm, localități aflate la granița cu Strâmtoarea Hormuz, potrivit Mehr.

Bazele americane din Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Qatar au fost puse în alertă maximă.

Donald Trump pentru ABC News:

„Cred că este foarte important să răspundem. Au doborât un elicopter, iar noi răspundem chiar în aceste momente.

Aceasta este o reacție la ceea ce au făcut cu elicopterul nostru aseară și cred că răspunsul trebuie să fie foarte ferm, foarte puternic. Exact asta este această operațiune.”

Statele Unite au lansat lovituri asupra Iranului, potrivit armatei americane.

„Forțele Comandamentului Central al Statelor Unite (CENTCOM) au început astăzi, la ora 17:00 (ora Coastei de Est a SUA), să lanseze lovituri de autoapărare împotriva Iranului, la ordinul Comandantului Suprem, ca răspuns la doborârea ieri a unui elicopter Apache al Armatei SUA. Misiunea reprezintă un răspuns proporțional la agresiunea nejustificată a Iranului”, se arată într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

După ce o dronă navală a salvat a doi membri ai echipajului unui elicopter american Apache, forţa operaţională Task Force 59 a marinei militare a SUA a ajuns în centrul atenţiei, iar Reuters a publicat marţi informaţii despre categoria respectivă de vehicule maritime fără pilot, scrie Agerpres.

Task Force 59, înfiinţată în 2021, cu baza în Bahrein, este subordonată Comandamentului Central al Forţelor Navale (NAVCENT), care coordonează operaţiunile navale americane în Orientul Mijlociu.

Forţa respectivă a testat şi desfăşurat în regiune o flotă tot mai mare de drone navale, în cadrul eforturilor Pentagonului de a dezvolta vase autonome ca active rentabile cu reacţie rapidă, în ciuda unor probleme tehnice şi a unor insuccese remarcabile.

Statele Unite dispun de drone navale atât la suprafaţa mării, cât şi în submersie. Fiecare model este proiectat pentru anumite roluri şi misiuni.

Dronele de suprafaţă sunt de dimensiuni diferite: cele mai mici au cinci metri lungime, formă alungită şi viteză ridicată, cum este cazul Global Autonomous Reconaissance Craft (GARC - vas autonom de recunoaştere globală), folosite în porturi, de-a lungul coastelor şi în jurul navelor. Modelele mai mari, cum ar fi L3Harris Arabian Fox MAST-13, pot efectua recunoaşteri şi pot asigura sprijin la fixarea ţintelor şi transmisia comunicaţiilor pe mare.

Marina militară americană dispune de drone subacvatice din clasele mare, medie şi mică, fiecare pentru anumite misiuni şi adâncimi. Dronele submersibile mari pot parcurge mii de kilometri autonom, în timp ce modelele mici sunt folosite în misiuni pe distanţe mai scurte, cum ar fi detectarea minelor.

Multe din dronele dezvoltate şi desfăşurate de SUA sunt clasificate ca secrete, iar sistemele care ajung cunoscute public tind să dispară rapid din atenţie.

Pe lângă supravegherea şi urmărirea inamicului sau deminare, dronele navale pot fi proiectate şi pentru misiuni de atac sau legate de luptă.

NAVCENT a declarat agenţiei Reuters că operaţiunea de salvare de luni noaptea a fost efectuată de o dronă, însă nu a precizat modelul. Unul din scenariile posibile, potrivit agenţiei de presă citate, este că la locul prăbuşirii elicopterului Apache al armatei terestre a SUA a sosit o dronă de dimensiuni mari, iar cei doi militari au urcat la bord.

Dintre dronele navale de succes, cea care şi-a dovedit cel mai mult capacităţile în luptă este însă cea ucraineană Magura V5, care a scufundat multe nave de luptă ruseşti, iar în decembrie 2024 a doborât un elicopter al Rusiei: primul succes al unei drone maritime împotriva unei aeronave.

Președintele american Donald Trump a declarat, marți, că Iranul este responsabil pentru doborârea unui elicopter militar Apache în apropierea Strâmtorii Ormuz și că SUA „trebuie” să răspundă la atac, scrie AP News.

Trump a făcut comentariul într-o postare pe rețelele sociale, după ce o dronă a salvat echipajul elicopterului de atac care s-a prăbușit lângă calea navigabilă strategică, pe care Iranul a închis-o efectiv în timpul războiului său cu SUA și Israelul.

„Tocmai am fost informat de către marile noastre forțe armate că, noaptea trecută, iranienii au doborât unul dintre elicopterele noastre Apache de ultimă generație, în timp ce acesta patrula deasupra Strâmtorii Ormuz. Au fost implicați doi piloți, ambii fiind teferi și nevătămați. Cu toate acestea, Statele Unite trebuie, din necesitate, să răspundă la acest atac”, scris el pe Truth Social. 

„A fost prima salvare cunoscută cu dronă pe mare efectuată de armata americană”, a declarat căpitanul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA.

El a spus că ambarcațiunea fără pilot i-a localizat pe cei doi piloți și i-a adus la țărm după ce au petrecut aproximativ două ore în apă.

Armata israeliană a emis marţi ordin de evacuare pentru locuitorii din oraşul Tyr, din sudul Libanului, şi din împrejurimi, înaintea unor posibile lovituri, transmit AFP şi Reuters.

"Avertisment urgent pentru locuitorii oraşului Tyr, inclusiv din cartierul creştin, precum şi din taberele (palestiniene) şi cartierele din jur'", indică un mesaj difuzat pe platforma X de Avishay Adraee, purtător de cuvânt de limbă arabă al armatei israeliene.

"Pentru securitatea voastră, vă cerem să evacuaţi imediat locuinţele (...) şi să vă deplasaţi la nord de fluviul Zahrani", adaugă mesajul.

Ordinele anterioare de evacuare nu vizau şi cartierul creştin, dar armata israeliană a declarat, fără a furniza dovezi, că militanţii Hezbollah operau acolo. Armata a avertizat că zona ar putea face obiectul unor ordine de evacuare dacă Hezbollah rămâne prezent.

După două luni de armistițiu fragil și după primele schimburi directe de focuri dintre Iran și Israel de la intrarea acestuia în vigoare, apar semnale importante de dezescaladare în Orientul Mijlociu.

Autoritățile iraniene au anunțat încetarea operațiunilor militare împotriva Israelului.

Teheranul avertizează însă că va răspunde "mult mai dur" dacă Israelul va relua atacurile asupra Libanului sau va continua operațiunile împotriva aliaților săi din regiune.

La rândul său, Israelul transmite, prin surse oficiale citate de presa locală, că suspendă atacurile asupra Iranului în urma intervenției Washingtonului și a unei convorbiri telefonice dintre Donald Trump și premierul Benjamin Netanyahu. Cu toate acestea, situația rămâne extrem de volatilă. Hezbollah a lansat noi atacuri asupra pozițiilor armatei israeliene din sudul Libanului, iar autoritățile israeliene au anunțat că își rezervă dreptul de a continua loviturile împotriva unor obiective din Beirut.

În acest context, președintele Iranului a declarat că Republica Islamică "nu părăsește nici câmpul de luptă, nici masa negocierilor".

Între timp, un alt anunț cu impact major asupra economiei globale vine din zona Golfului Persic. Ambasadorul Iranului la Moscova afirmă că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă navigației internaționale, însă în baza unor noi reguli și a unor taxe de tranzit care urmează să fie stabilite împreună cu Oman. 

Președintele Donald Trump a declarat luni pentru Axios că l-a avertizat pe Benjamin Netanyahu că premierul israelian se va izola dacă va continua să atace Iranul.

„I-am spus: «Bibi, mai bine ai grijă, altfel vei fi pe cont propriu foarte curând»”, i-a spus Trump reporterului Axios și colaboratorului CNN, Barak Ravid.

Trump a declarat că Israelul a anunțat Statele Unite „foarte târziu” cu privire la atacurile asupra Iranului de duminică, care acum au încetat. În același timp, Netanyahu a semnalat că atacurile ar putea fi reluate.

În timp ce Trump continuă să lucreze pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului cu Iranul, el a declarat că cinci țări din regiune l-au îndemnat să intervină pe lângă Netanyahu după recentele atacuri.

„Aceste țări au fost foarte îngrijorate”, a spus Trump, fără a specifica ce țări au contactat-o.

Oficialii iranieni l-au contactat și ei, a declarat Trump, spunând că vor înceta să tragă dacă Israelul se retrage.

„Ne-au sunat și ne-au spus că nu vor mai ataca și ne-au cerut să spunem Israelului să nu mai atace nici el”, a declarat Trump pentru Axios.

Preşedintele Donald Trump a sugerat luni că Statele Unite vor declara „victoria totală” asupra Iranului în următoarele două săptămâni, făcând această declaraţie la un miting televizat organizat pentru senatorul Lindsey Graham din Carolina de Sud, care candidează marţi în alegerile primare, scrie CNN.

„Negociem acum, iar ei vor să încheie o înţelegere foarte bună. Sunt dispuşi să ne ofere totul, sunt dispuşi să renunţe la armele nucleare”, a spus Trump.

„Cred că câştigăm această bătălie, dar o veţi câştiga cu adevărat în următoarele două săptămâni, când vom declara victoria totală; va fi o victorie totală, se va întâmpla foarte curând, iar preţurile petrolului vor scădea vertiginos”, a declarat Trump.

Nu este prima dată când preşedintele SUA face promisiuni în privinţa unor progrese semnificative în „două săptămâni”, notează CNN. Armistiţiul cu Iranul, anunţat pe 7 aprilie, trebuia iniţial să dureze două săptămâni, timp în care cele două părţi urmau să încheie un acord pentru a pune capăt războiului.

Duminică, întrebat în emisiunea Meet the Press de la NBC de ce Iranul nu a acceptat un acord dacă este atât de disperat să încheie unul, aşa cum a afirmat el în repetate rânduri, preşedintele a răspuns: „Pentru că sunt puternici. Sunt mândri. Sunt lucruri pe care nu au crezut niciodată că le vor face, dar pe care vor fi nevoiţi să le facă. Nu au de ales. Şi durează puţin”, a dat el asigurări.

Postul de știri israelian Canal 12 relatează, luni, că, la cererea președintelui american Donald Trump, atacurile israeliene asupra Iranului au fost oprite.

Postul TV adaugă că un oficial israelian de rang înalt a precizat că, dacă gruparea Hezbollah atacă orașele israeliene, atunci armata statului evreu va ataca suburbiile sudice din Beirut.

Anterior, Iranul a anunțat oprirea operațiunilor militare contra Israelului, adăugând că "rămâne la masa negocierilor".

Ambele anunțuri - iranian și israelian - au fost precedate de cererea lui Donald Trump, adresată ambelor părți, de a înceta imediat loviturile.

Armata iraniană a anunțat suspendarea operațiunilor militare împotriva Israelului, informează CNN.

Concomitent, Teheranul nu a abandonat negocierile cu SUA, a declarat, într-o postare pe X, președintele iranian Masoud Pezeșkian.

CNN a mai precizat că Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au avut luni o nouă convorbire telefonică, a doua astfel de discuție în ultimele 24 de ore.

Președintele SUA, Donald Trump, a scris luni pe Truth Social că Israelul și Iranul trebuie să înceteze focul imediat.

Îndemnul vine după o serie de escaladări, în care Israelul a lovit mai multe ținte în republica islamică, inclusiv in complex chimic, în replică la atacul inițial iranian cu rachete.

De asemenea, Teheranul a comunicat că a atacat o fabrică în Haifa.

Anterior, Trump a vorbit cu mai multe instituții media americane și internaționale, în urma atacului cu rachete al Iranului.

Înainte de discuția cu Benjamin Netanyahu, Trump a declarat pentru Axios că intenționează să-l îndemne pe premierul israelian să nu riposteze la atacul cu rachete al Iranului.

Președintele SUA a reiterat acest mesaj la postul israelian Canal 12, spunând că nu vrea să vadă încă un atac "în seara asta".

"Atacurile iraniene nu au rănit pe nimeni", a indicat Trump. "Israelul a lansat (contra)atacul său și Iranul a avut atacul său. Nu avem nevoie de încă un atac", a conchis el.

El a adăugat că îl va suna pe Netanyahu și îi va cere să nu riposteze.

Într-o altă declarație citată de Financial Times, liderul republicat a estimat că Netanyahu "nu va avea de ales" decât să accepte un acord cu Iranul.

Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă, însă în condiții noi care urmează să fie stabilite de Iran și Oman, inclusiv introducerea unei taxe de tranzit, a declarat ambasadorul Iranului la Moscova.

Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a redus considerabil fluxurile de petrol prin strâmtoare. Deși mai multe petroliere au reușit recent să părăsească Golful, transporturile de petrol și de gaze naturale lichefiate (GNL) rămân în continuare grav afectate.

„Desigur, această strâmtoare va fi deschisă, dar în condiții noi, care vor fi stabilite de autoritățile iraniene și omaneze”, a declarat ambasadorul iranian la Moscova, Kazem Jalali, într-un interviu publicat luni de ziarul rus Izvestia, potrivit agenției Reuters. 

Israelul a lansat luni dimineaţă atacuri aeriene asupra zonei centrale şi vestice a Iranului, ca răspuns la tirurile de rachete lansate de Teheran, atacuri care ameninţau să arunce din nou Orientul Mijlociu într-un război regional, relatează AP.

Televiziunea de stat iraniană a relatat că s-au auzit explozii în Isfahan, Karaj, Tabriz şi Teheran, fără a oferi detalii imediate. Un martor din Teheran a declarat că a auzit cel puţin o explozie puternică undeva la vest de capitala ţării. Iranul a închis spaţiul aerian din jurul Aeroportului Internaţional Imam Khomeini din Teheran, principalul aeroport al ţării, în urma atacului israelian.

Oficialii iranieni nu au oferit detalii cu privire la ţintele lovite şi nici informaţii despre pagubele produse. Garda Revoluţionară, formaţiunea paramilitară a Iranului, a declarat că Israelul a folosit rachete balistice lansate din aer în atacul de luni dimineaţă, fără a oferi însă detalii suplimentare.

Armata israeliană a emis în zori, în Iran, o scurtă declaraţie odată cu începerea atacurilor: „Cu puţin timp în urmă, Forţele Aeriene Israeliene au lovit ţinte militare aparţinând regimului terorist iranian în vestul şi centrul Iranului.” Nu a oferit detalii suplimentare.

Între timp, Arabia Saudită a declanşat luni dimineaţă sirenele de alertă antirachetă într-o zonă în care se află o bază aeriană care găzduieşte forţe americane. Presa de stat saudită a relatat despre această alertă în provincia Al Kharj, unde se află baza aeriană „Prinţul Sultan”. Alerta a fost declanşată în urma atacurilor Israelului asupra Iranului. La scurt timp, Arabia Saudită a declarat că pericolul de rachete din zonă a trecut, fără a oferi detalii suplimentare.

De câteva zile, negocierile dintre Iran şi Statele Unite privind fragilul armistiţiu din cadrul conflictului erau blocate de luptele dintre Israel şi miliţia şiită libaneză Hezbollah. Israelul ocupă în prezent sudul Libanului şi a avansat în zone ale ţării pe care nu le mai controlase de un sfert de secol — ceea ce a stârnit temeri cu privire la o eventuală extindere a campaniei sale militare.

Duminică, Israelul a lansat atacuri aeriene în suburbiile din sudul Beirutului. Iranul a ripostat cu un atac propriu asupra Israelului, ceea ce a dus la atacul lansat luni dimineaţă de Israel asupra Iranului.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat anterior într-un interviu la Fox News că doreşte ca iranienii să înceteze lansarea rachetelor şi să se întoarcă la masa negocierilor. El a mai spus că atacurile Israelului din Liban, de duminică dimineaţă, nu au fost coordonate cu SUA. "Nu sunt mulţumit de acest lucru”.

Un înalt oficial american a declarat că Trump l-a sunat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-l îndemna să nu riposteze imediat la atacul cu rachete al Iranului. Oficialul, care a vorbit sub condiţia anonimatului pentru a descrie o convorbire telefonică privată, a spus că Trump credea că l-a convins pe Netanyahu să aştepte.

Iranul amenință: Vom ataca zi și noapte, timp de șapte zile

De partea cealaltă, Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au confirmat atacul și au susținut că unitățile iraniene de rachete și drone au desfășurat o operațiune coordonată și intensă împotriva unor ținte din nordul Israelului.

Tensiunile au escaladat și mai mult după ce IRGC a transmis că ofensiva nu reprezintă un atac izolat, ci începutul unei campanii militare de durată.

„Această operațiune nu este un eveniment trecător, ci începutul unei săptămâni întregi de lovituri continue”, au afirmat Gardienii Revoluției într-un comunicat.

Potrivit declarației, Iranul intenționează să continue lansarea de rachete și drone „non-stop, timp de șapte zile”, până când, susține Teheranul, Israelul va fi descurajat să își continue acțiunile militare.

Oficialii iranieni au avertizat totodată că orice nou atac asupra teritoriului Iranului va primi „un răspuns devastator și copleșitor, dincolo de orice așteptări”.

Până în acest moment, autoritățile israeliene nu au anunțat dacă există victime sau pagube în urma celui mai recent val de atacuri. Situația rămâne însă extrem de tensionată, pe fondul schimburilor de lovituri dintre cele două state și al temerilor privind o extindere a conflictului în regiune.

Atacul Iranului vine după ce Israelul a lovit Beirutul

Anterior, Israelul a bombardat sudul Beirutului, în primul atac asupra capitalei Libanului de la armistițiul mediat de Statele Unite săptămâna trecută.

Două lovituri aeriene au vizat două clădiri de apartamente dintr-un bastion al grupării Hezbollah, susținută de Iran. Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, atacul s-a soldat cu doi morți și cel puțin 20 de răniți, printre care femei și copii.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul a lovit „un cartier general terorist din zona Dahieh a Beirutului, ca răspuns la tirurile Hezbollah asupra teritoriului israelian”. Ulterior, Hezbollah a confirmat că a atacat poziții militare israeliene.

După bombardamentul asupra Beirutului, armata israeliană (IDF) a anunțat că se pregătește pentru posibile atacuri asupra Israelului în următoarele ore.

La scurt timp, Iranul a confirmat că a lansat rachete asupra Israelului.

Statele Unite intenționează să permită utilizarea activelor iraniene pentru a sprijini reconstrucția în țările din Golf afectate de viitoarele atacuri iraniene, au declarat surse care cunosc planul secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, scrie CNN.

Trezoreria va lua în considerare, de asemenea, utilizarea activelor iraniene pentru a sprijini repararea daunelor suferite în trecut, potrivit sursei care a confirmat sâmbătă relatările anterioare ale Reuters.

Echipa lui Bessent va evalua condițiile din țările din Golf și va solicita estimări ale costurilor reparării pagubelor provocate de Iran de la începutul conflictului.

Planul SUA vine în contextul în care Teheranul a vizat din nou statele din Golf, Kuweitul și Bahrainul interceptând recent rachete balistice lansate din Iran. Mai multe state din Golf s-au confruntat cu atacuri repetate iraniene de când SUA și Israelul au lansat primele atacuri în februarie.

Armata americană a anunţat sâmbătă seara că a doborât două drone de atac iraniene care, potrivit acesteia, ameninţau traficul maritim în strâmtoarea strategică Ormuz.

„Mai devreme în cursul zilei, forţele americane din Orientul Mijlociu au doborât două drone de atac iraniene de unică folosinţă care ameninţau traficul maritim internaţional în strâmtoarea Ormuz”, a scris Comandamentul Central al SUA (Centcom) pe contul său de X.

„Forţele americane rămân în stare de alertă şi pregătite să continue să se apere împotriva agresiunii iraniene”, a adăugat Centcom.

Vineri seara, Centcom a anunţat că a doborât patru drone de atac iraniene lansate în direcţia strâmtorii, apoi a lovit staţii radar de supraveghere terestre iraniene.

Ca represalii, Iranul a declarat că a lansat o salvă de rachete împotriva unor instalaţii militare din Kuweit şi Bahrain, aliaţi ai Statelor Unite. Armata americană a afirmat că a doborât şase rachete balistice, în timp ce a şaptea a ratat ţinta.

Washingtonul şi Teheranul poartă de câteva săptămâni discuţii indirecte în vederea încetării războiului din Orientul Mijlociu, însă negocierile nu dau niciun semn de progres.

Bahrain a condamnat lansarea de către Iran a șapte rachete balistice către teritoriul său și cel al Kuweitului, în zorii zilei de sâmbătă, calificând acest act drept o încălcare flagrantă a suveranității și o amenințare la adresa securității din Golf.

Într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe, Bahrain a afirmat că rachetele au fost interceptate cu succes și a lăudat vigilența forțelor sale armate și a celor din Kuweit.

A acuzat Iranul de încălcarea Rezoluției 2817 (2026) a Consiliului de Securitate al ONU, care condamna atacurile iraniene și orice eforturi de a închide Strâmtoarea Hormuz sau de a perturba navigația internațională.

Bahrain a solicitat, de asemenea, Iranului să înceteze imediat ceea ce a descris ca fiind atacuri nejustificate, să deschidă complet Strâmtoarea Ormuz fără restricții, să dezvăluie locațiile minelor navale și să permită celor peste 20.000 de marinari blocați să părăsească regiunea în siguranță.

A adăugat că răbdarea sa „nu implică slăbiciune” și că apărarea suveranității sale reprezintă o linie roșie, angajându-se să ia toate măsurile legitime pentru a-și proteja securitatea. 

Statele Unite au interceptat un val de rachete balistice și drone lansate de Iran către Strâmtoarea Ormuz și regiunea Golfului, potrivit Comandamentului Central al SUA, CENTCOM.

„Iranul a lansat șapte rachete balistice către Kuweit și Bahrain, la câteva ore după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a doborât patru drone iraniene de atac unidirecțional, lansate către Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM sâmbătă, ora locală, într-un comunicat.

Șase dintre rachete au fost interceptate, iar a șaptea nu și-a atins ținta, potrivit evaluărilor inițiale. Niciun membru al personalului american nu a fost rănit, a precizat comandamentul.

„Afirmațiile Iranului privind avarierea cartierului general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain sunt false”, a adăugat CENTCOM. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran susținuse că a lovit „baze inamice din regiune”.

CENTCOM a precizat că dronele iraniene de atac „reprezentau o amenințare imediată pentru traficul maritim regional”.

Forțele americane au lovit radare iraniene de supraveghere din Goruk și de pe insula Qeshm „pentru a se apăra împotriva unor noi atacuri maritime”, a mai transmis comandamentul.

Agenția semioficială iraniană Mehr a relatat sâmbătă că Iranul a tras mai multe focuri ca „avertisment” în apropierea Strâmtorii Hormuz, acțiune care „ar fi putut avea legătură” cu repoziționarea unor nave militare americane în zonă.

According to U.S. Central Command (CENTCOM), Iran launched a total of seven ballistic missiles against Bahrain and Kuwait earlier in retaliation for the shoot down of four one-way attack drones today over the Strait of Hormuz and U.S. strikes against Iranian coastal surveillance… pic.twitter.com/cRwhl6A153

— OSINTdefender (@sentdefender) June 6, 2026

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a anunțat că a lovit „baze inamice din regiune”, după „agresiunea” Statelor Unite asupra unor zone de coastă ale țării, inclusiv Sirik și insula Qeshm.

Bazele au fost lovite sâmbătă cu rachete ale Forței Aerospațiale, a transmis IRGC pe Telegram.

Cu câteva ore înainte, Comandamentul Central al SUA, CENTCOM, anunțase că a lovit „radare de supraveghere de coastă” din Iran, după ce a doborât patru drone iraniene de atac unidirecțional, care „reprezentau o amenințare imediată pentru traficul maritim regional”.

Armata din Kuweit a anunțat sâmbătă că răspunde unor amenințări cu drone și rachete, în timp ce Bahrainul a activat sirenele și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească.

Locuitorii din Bahrain au fost îndemnați să se îndrepte către un loc sigur, după ce sirenele au fost activate sâmbătă dimineață.

„Sirena a fost activată. Cetățenii și rezidenții sunt îndemnați să rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur”, a transmis Ministerul de Interne într-o postare pe X, la ora locală 4:15.

Miercuri, Bahrain a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat și distrus trei rachete și „un număr de drone”.

Armata din Kuweit a anunțat că răspunde unor „amenințări ostile cu rachete și drone” sâmbătă dimineață, în timp ce mai multe sirene de raid aerian au fost activate.

„Statul Major General al Forțelor Armate din Kuweit confirmă că exploziile care ar putea fi auzite sunt rezultatul sistemelor de apărare aeriană care interceptează ținte ostile”, a transmis instituția într-o postare pe X, cu puțin înainte de ora locală 4:00, când a fost declanșată prima alarmă.

Datele FlightRadar24 păreau să arate că mai multe zboruri cu destinația Kuweit au fost amânate, urmând un tipar de zbor circular, după activarea sirenelor.

La începutul acestei săptămâni, o persoană a fost ucisă și alte 63 au fost rănite în lovituri care au vizat Kuweitul și au avariat aeroportul internațional al țării. Atacul a provocat unul dintre cele mai mari bilanțuri de răniți înregistrate în statele din Golf de la începutul războiului.

Armata Statelor Unite a lovit astăzi „radare de supraveghere de coastă” din Iran, după ce a doborât patru drone iraniene de atac unidirecțional, potrivit Comandamentului Central al SUA, CENTCOM.

„Dronele de atac reprezentau o amenințare imediată pentru traficul maritim regional. Ulterior, forțele americane au lovit radare iraniene de supraveghere de coastă din Goruk și de pe insula Qeshm, pentru a se apăra împotriva unor noi atacuri”, a transmis CENTCOM într-o postare pe X.

Armata americană a precizat că va continua să răspundă „agresiunii iraniene nejustificate”, în legitimă apărare.

Iranul a tras mai multe focuri de armă ca „avertisment” în apropierea Strâmtorii Hormuz, a relatat sâmbătă agenția semioficială iraniană Mehr, citată de CNN.

Focurile „ar fi putut avea legătură” cu repoziționarea unor nave militare americane în zonă, potrivit Mehr.

Informația vine pe fondul unor relatări ale unui oficial american, potrivit cărora Iranul ar fi lansat mai multe drone către strâmtoare.

Potrivit Mehr, ținta focurilor trase de Iran se afla pe mare, dincolo de insula Larak, o mică insulă situată în largul orașului-port strategic Bandar Abbas, din Iran.

Agenția Mehr a mai relatat că pe rețelele sociale au circulat afirmații nefondate privind presupuse atacuri care ar fi avut loc în Bandar Abbas.

Într-o declarație neașteptată transmisă joi, ayatollahul Mojtaba Khamenei a afirmat că "inamicul răuvoitor" a fost învins și că Statele Unite au primit "o lovitură decisivă". Mesajul, citit în numele său, ar putea fi un semnal că liderul suprem iranian încearcă să pregătească populația pentru un posibil acord de pace, scrie Euronews

Mojtaba Khamenei a proclamat victoria Iranului în războiul cu Statele Unite și Israelul, susținând că "inamicul răuvoitor a fost învins în confruntarea cu forțele armate ale Iranului".

Declarația a fost citită joi, în cadrul ceremoniei care a marcat 37 de ani de la moartea lui Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice. În mesaj, Khamenei a transmis că "inamicul răuvoitor trece acum printr-o umilință profundă și semnificativă, atât pe câmpul de luptă, cât și în spațiul public, și se concentrează acum pe înșelăciune".

Mesajul neașteptat al lui Khamenei ar putea indica apropierea unui acord de pace, pentru care acesta pare să încerce să pregătească națiunea iraniană. În același timp, liderul suprem a făcut apel la unitate.

"Sistemul dominației, care a creat în urmă cu aproape 80 de ani o garnizoană numită Israel, nu acceptă existența unui Iran puternic și independent, înzestrat cu numeroase avantaje, la frontiera estică a geografiei false și fictive a așa-numitului «Israel Mare», la est de Eufrat", se arată în declarația atribuită ayatollahului.

Khamenei nu a mai apărut în public de la începutul războiului. Presa americană a relatat, citând mai mulți oficiali iranieni, că acesta ar fi fost grav rănit în urma atacurilor, ar fi suferit mai multe intervenții chirurgicale și ar avea dificultăți de vorbire din cauza unor arsuri severe.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că liderul iranian ar fi fost "probabil desfigurat". Iranul nu a confirmat aceste informații. De la preluarea funcției, Khamenei a comunicat doar prin declarații scrise.

În mesajul său scris de miercuri, Khamenei a susținut că "inamicul" și-a concentrat eforturile, într-un război hibrid, asupra a două direcții: rezistența poporului și provocarea unor erori de calcul în rândul oficialilor țării.

"După ce Iranul a reușit să respingă inamicul, învins pe câmpul de luptă, acesta încearcă acum să submineze rezistența poporului iranian și să semene dezbinare", i-a avertizat Khamenei pe iranieni.

"Toți trebuie să neutralizeze planurile sinistre ale inamicului prin fermitate, vigilență, păstrarea unității și coeziunii, menținerea încrederii reciproce și refuzul de a repeta narațiunea inamicului", a transmis el.

Khamenei le-a cerut și oficialilor iranieni să susțină aceste principii, avertizând că "orice acțiune care duce la pesimism public sau la descurajarea oamenilor trebuie considerată o formă de ajutor acordat inamicului — un ajutor îndreptat împotriva acestei țări și a poporului său".

Trump spune că ar vrea să se întâlnească cu Khamenei

Într-o serie de declarații surprinzătoare, Donald Trump a spus marți, într-un interviu, că noul ayatollah este implicat în negocierile cu Statele Unite și că relația dintre cele două părți merge „destul de bine”.

"Nu am avut privilegiul să-l întâlnesc", a declarat președintele american pentru New York Post. "Dacă sunt adevărate poveștile, îi lipsesc destul de multe părți."

"Este implicat, absolut. Da, cred că au mult respect pentru el", a spus Trump în podcastul Pod Force One.

vEi spun că el își dă aprobarea, pentru că așa a fost de foarte mult timp. Tatăl lui și apoi el, cred că este o succesiune. Dar se pare că ne înțelegem destul de bine", a adăugat Trump.

Președintele american a mai spus că ar vrea să se întâlnească cu tânărul Khamenei, în funcție de rezultatul discuțiilor aflate în desfășurare. "Da, aș vrea să-l întâlnesc. Mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu toată lumea. Aș vrea să mă întâlnesc cu el și probabil ne vom întâlni la un moment dat, în funcție de cum vor evolua lucrurile", a spus Trump.

Anterior, Trump îl descrisese pe Mojtaba Khamenei drept o figură "nesemnificativă" și o alegere "inacceptabilă" pentru conducerea Republicii Islamice.

Khamenei a fost ales al treilea lider suprem al Republicii Islamice de Adunarea Experților, organismul format din clerici șiiți care, potrivit legii iraniene, are responsabilitatea de a numi liderul suprem. Decizia a venit la aproximativ zece zile după moartea tatălui său. După anunț, Trump a spus că este "nemulțumit" și "dezamăgitv, adăugând: vNu trec prin toate acestea ca să ajungem la un alt Khamenei."

Camera Reprezentanților a adoptat miercuri o rezoluție de limitare a puterilor președintelui Donald Trump în războiul din Iran, din cauza modului în care a gestionat conflictul.

Democrații au forțat în mod repetat voturile pentru a limita puterile de război ale lui Trump atât în ​​Cameră, cât și în Senat - o campanie care a câștigat treptat mai mult sprijin din partea republicanilor în ultimele săptămâni.

Votul a fost de 215 voturi la 208, reprezentanții republicani Thomas Massie, Brian Fitzpatrick, Tom Barrett și Warren Davidson depășind granițele partidelor pentru a susține rezoluția.

Acest vot trebuia inițial să aibă loc pe 21 mai, dar a fost anulat brusc de liderii republicani exact când republicanii erau pe punctul de a pierde votul din cauza absențelor.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat miercuri că nu s-au înregistrat „progrese semnificative” în discuțiile cu SUA din ultimele zile, în ciuda afirmațiilor președintelui american Donald Trump că discuțiile merg „foarte bine”, scrie CNN.

Araghchi a declarat că Iranul a trimis mesaje americanilor săptămâna aceasta, insistând asupra necesității de a preveni un atac israelian asupra Beirutului.

Israelul şi Libanul au convenit miercuri asupra "implementării unui armistiţiu" şi a creării unor "zone-pilot" sub controlul armatei libaneze, conform unei declaraţii comune publicate la finalul a două zile de discuţii la Washington, transmite AFP, citată de Agerpres.

"La finalul negocierilor purtate sub egida Statelor Unite, Israelul şi Libanul au convenit asupra implementării unui armistiţiu", care va fi condiţionat de "oprirea completă a tirurilor Hezbollah şi de evacuarea tuturor membrilor Hezbollah din sectorul Litani de Sud", se arată în această declaraţie semnată de cele trei părţi la negocieri.

"Cele două părţi au convenit să avanseze rapid în privinţa înfiinţării unor zone-pilot în care Forţele armate libaneze vor exercita un control exclusiv asupra teritoriului, excluzând toţi actorii nestatali", potrivit aceleiaşi surse.

Aceste măsuri ar trebui să permită "progresul către un acord global de pace şi securitate".

"Toate ţările au reafirmat că viitorul relaţiilor dintre Israel şi Liban trebuie să fie decis de cele două guverne suverane. Ele au respins orice tentativă, din partea unui stat sau a unui actor nestatal, de a lua ostatic viitorul Libanului", o referire implicită la Iran, acuzat că sprijină gruparea pro-iraniană Hezbollah.
Israelul şi Liban au convenit, de asemenea, să participe la o nouă rundă de discuţii în săptămâna 22 iunie, în vederea unui "acord global", a adăugat declaraţia.

Anterior, preşedintele american Donald Trump insistase pe "separarea" discuţiilor asupra Libanului de cele privind Iranul, în condiţiile în care Teheranul consideră că este vorba despre unul şi acelaşi subiect.

Delegaţii israeliene şi libaneze s-au reunit la Washington marţi şi miercuri, în timp ce loviturile israeliene în Liban s-au soldat cu cel puţin nouă morţi, printre care un soldat şi doi salvatori.

Cel puțin o personaă a fost ucisă, după atacul cu drone iraniene asupra aeroportului din Kuweit, au declarat oficialități locale, citate de BBC.

Ministerul kuweitian al Apărării a denunțat atacul, pe care l-a calificat drept o „agresiune criminală din partea Iranului”.

Corpul Gărzilor Revoluționare din Iran a revendicat atacul, pe care l-a considerat drept o măsură de răspuns la adresa loviturilor SUA asupra unui petrolier iranian și a insulei Qeshm.

Emiratele Arabe Unite au cerut un răspuns unitar din partea națiunilor din Golf la atacurile continue ale Iranului. Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a declarat că „condamnă ferm atacurile teroriste iraniene care au vizat Bahrainul”.

„Având în vedere agresiunea repetată a Iranului” împotriva Bahrainului și Kuweitului, „trebuie să existe o poziție fermă, unificată și coezivă în Golf. Niciun stat din Golf nu ar trebui lăsat să se confrunte singur cu atacuri, deoarece securitatea statelor arabe din Golf este interconectată, interesele lor sunt comune, iar soarta lor este una. Această agresiune nu vizează un stat anume, ci pe noi toți”, a declarat Anwar Gargash, consilier al președinției Emiratelor Arabe Unite.

Emiratele Arabe Unite au pledat în mod constant pentru un răspuns colectiv mai dur din partea membrilor Consiliului de Cooperare al Golfului în fața atacurilor continue ale Iranului.

„Destul cu declarațiile de condamnare a terorismului regimului iranian împotriva surorilor noastre, Kuweit și Bahrain, fără o poziție fermă ca un bloc unit. Da dialogului și soluțiilor diplomatice, dar dintr-o poziție de forță, nu de conciliere pe care regimul iranian o interpretează drept slăbiciune”, a scris Sultan Al-Nuaimi, directorul general al Centrului Emirates pentru Studii și Cercetări Strategice (ECSSR), miercuri.

Ministerul de Externe al Qatarului a confirmat „respingerea totală a Emiratului de a viza obiective civile și instalații vitale” și a declarat că regiunea trebuie ferită „de consecințele atacurilor nejustificate”.

63 de persoane au fost rănite în urma bombardamentului iranian asupra aeroportului internaţional din Kuweit. Printre răniți sunt inclusiv civili, angajaţi ai aeroportului şi pasageri.

„Kuweitul respinge cu fermitate atacurile agresive ale Iranului, care duc la o escaladare sporită și la o creștere a tensiunii, precum și la subminarea securității și stabilității regiunii”, a comunicat Ministerul Afacerilor Externe al țării într-un comunicat.

Aeroportul internațional din Kuweit a fost avariat de rachete și drone iraniene miercuri dimineață, potrivit autorităților. Zborurile și traficul aerian din Kuweit au fost, de asemenea, suspendate în urma atacului, a relatat agenția de știri din Kuweit KUNA.

Ministerul de Externe al Kuweitului a declarat că țara își rezervă dreptul de a răspunde.

Aeroportul Internațional din Kuweit a fost avariat în urma atacurilor cu rachete și drone lansate de Iran în cursul dimineții de miercuri, au anunțat autoritățile kuweitiene, potrivit CNN.

Potrivit Ministerului Apărării, citat de agenția de stat KUNA, atacul a provocat rănirea mai multor persoane, care au primit îngrijiri medicale. De asemenea, au fost înregistrate pagube la Terminalul 1 al aeroportului.

În urma incidentului, autoritățile au decis suspendarea tuturor zborurilor și a traficului aerian din Kuweit, a relatat KUNA.

Terminalul 1, principalul terminal pentru cursele internaționale, fusese redeschis abia luni, potrivit presei locale. Acesta fusese deja afectat într-un atac iranian anterior, la sfârșitul lunii februarie, și trecuse prin lucrări de reparații înainte de reluarea activității.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele americane au lovit petrolierul Lexie, sub pavilion Botswana, aflat în Golful Arabic. Nava se îndrepta spre insula Kharg, din Iran, în momentul în care a fost vizată.

Comandamentul american susține că petrolierul a ignorat avertismente repetate timp de 24 de ore. În cele din urmă, nava a fost imobilizată după ce o aeronavă de tip neprecizat a lansat o rachetă aer-sol AGM-114 „Hellfire” asupra sălii motoarelor.

Lovitura a avariat sistemul de propulsie al navei, oprindu-i deplasarea.

 

 

 

 

 

Vezi această postare pe Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O postare distribuită de @osintdefender

Încă un atac al Iranului asupra forțelor americane staționate în Kuweit, miercuri dimineață, ora locală, a eșuat, potrivit armatei americane.

„Niciun membru al personalului sau al bunurilor americane nu a fost afectat”, a adăugat acesta.

Armata americană a respins anterior afirmațiile conform cărora Iranul a atacat sediul Flotei a Cincea a SUA din Bahrain și o bază aeriană americană din regiune, spunând că „toate atacurile iraniene asupra forțelor americane au eșuat”.

Iranul a declarat că a vizat baze americane din regiune și o navă din apropierea Strâmtorii Ormuz, ca răspuns la ceea ce a numit atacuri americane asupra unui petrolier cu legături cu Iranul și asupra insulei Qeshm.

Armata americană a respins afirmația Iranului conform căreia acesta a atacat sediul Flotei a Cincea a SUA din Bahrain și o bază aeriană americană din regiune.

IRGC a declarat că SUA au vizat un „turn de comunicații militar din sudul insulei Qeshm”, considerat parte a „apărării de ultimă generație” a Iranului, în apropiere de Strâmtoarea Ormuz. Armata americană a declarat anterior că a atacat o stație militară iraniană de control terestru de pe insula Qeshm, ca formă de „autoapărare”.

„Atacuri de represalii cu rachete și drone au fost lansate de Iran asupra „unei baze aeriene și de elicoptere americane”, precum și asupra sediului Flotei a Cincea a SUA”, a declarat IRGC. Apărarea aeriană americană și cea din Bahrain au interceptat trei rachete lansate asupra Bahrainului, a declarat anterior Comandamentul Central al SUA, adăugând că rachetele lansate asupra Kuweitului au fost interceptate.

IRGC a avertizat că „orice agresiune suplimentară va fi întâmpinată cu un răspuns diferit și mai sever”.

Armata Statelor Unite a efectuat, miercuri, lovituri de „autoapărare” asupra insulei iraniene Qeshm, a anunțat Comandamentul Central al SUA, CENTCOM.

Potrivit CENTCOM, atacurile au fost lansate ca răspuns la „tentativele de atac ale Iranului în Orientul Mijlociu”.

„Iranul a lansat mai multe rachete balistice către state vecine din regiune; însă toate au ratat țintele vizate. Două rachete iraniene lansate spre Kuweit au căzut înainte de a-și atinge ținta sau s-au dezmembrat pe traiectorie, iar trei rachete lansate spre Bahrain au fost interceptate imediat de forțele de apărare aeriană ale SUA și Bahrainului”, a transmis CENTCOM pe platforma X.

Statele Unite au lovit o stație militară iraniană de control la sol de pe insula Qeshm, potrivit CENTCOM. Comandamentul american a precizat că niciun militar american nu a fost rănit.

Între timp, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a afirmat că atacurile sale asupra Kuwaitului au fost un răspuns la „agresiunea nerușinată și flagrantă” a forțelor americane asupra insulei Qeshm. IRGC a susținut că a lansat cel puțin 10 rachete balistice spre Kuweit.

Organizația a adăugat că aceste atacuri reprezintă doar un „răspuns inițial” și a avertizat că ar putea urma o ripostă mult mai puternică.

Sirenele de alarmă au răsunat în Bahrain miercuri dimineață, în timp ce Ministerul de Interne al țării le-a cerut cetățenilor să „rămână calmi” și să se adăpostească în cel mai apropiat loc sigur.

Cu puțin timp înainte de anunțul autorităților din Bahrain, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a susținut că trei rachete au lovit „baze inamice” din Kuweit. În același timp, armata kuweitiană a anunțat că intercepta atacuri „inamice” cu rachete și drone.

Ulterior, televiziunea de stat iraniană a afirmat că forțele iraniene au vizat două baze aeriene folosite de trupele americane în Kuwait. CNN a transmis că a solicitat un punct de vedere Comandamentului Central al Statelor Unite.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, marți, că "sunt indicii" conform cărora liderul suprem al Iranului este încă în viață.

Presa internațională a relatat după începutul războiului din 28 februarie că Mojtaba Khamenei a fost rănit în loviturile inițiale de la Teheran, iar șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a întărit această ipoteză, adăugând că liderul iranian este, probabil, desfigurat.

Mojtaba Khamenei nu a apărut în public după ce a preluat funcția supremă. 

El îi urmează tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis în loviturile din Teheran.

"Da, cred că există indicii în acest sens, deși nu am auzit nimic de la el în mod public.

Nu l-am văzut în public și îmi imaginez că, având în vedere ce s-a întâmplat cu mai mulți lideri din acel sistem, a fi foarte vizibil nu este probabil ceva recomandat pentru ei la nivel intern. 

Cu toate acestea, cred că există indicii că se implică din ce în ce mai mult la un anumit nivel, deși toate comunicările sale au fost în scris și prin intermediari", a spus, marți Marco Rubio după ce a fost întrebat în legătură cu posibilitatea ca ayatollahul să fie în viață.

Donald Trump a făcut o criză de nervi într-o conversație telefonică cu Benjamin Netanyahu, luni, din cauza războiului din Iran și a felului în care israelienii escaladează conflictul în Liban. Doi oficiali americani și o a treia sursă au declarat pentru Axios că discuția dintre cei doi a fost „plină de înjurături” și că președintele SUA i-a spus lui Netanyahu că Israelul „va deveni și mai izolat” dacă bombardează Beirutul.

Anterior, tot luni, Iranul amenințase că se va retrage din negocierile cu SUA din cauza acțiunilor Israelului în Liban. În timpul convorbirii, Trump l-a numit pe Netanyahu „nebun” și l-a acuzat că este nerecunscător, potrivit a două dintre surse. El a blocat, de asemenea, planul Israelului de a bombarda Beirutul.

Un oficial american a spus că Trump i-a transmis lui Netanyahu că, dacă își va pune în aplicare amenințările de a bombarda capitala Libanului, Israelul va deveni și mai izolat pe plan internațional.

Citește mai departe AICI.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni, pe Truth Social, că a discutat în mod direct, la telefon, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, și indirect, „prin reprezentanți de rang înalt”, cu gruparea pro-iraniană Hezbollah, activă în Liban.

Discuțiile vin după ultimele atacuri israeliene în Liban, vizând Hezbollah.

Iranul a anunțat că „se retrage” din discuțiile de pace cu SUA în urma acestor atacuri și că menține închisă strâmtoarea Ormuz.

„Am avut o discuție telefonică foarte productivă cu prim-ministrul israelian Netanyahu, iar în Beirut nu vor fi trimise trupe.  Toate trupele care se îndreptau acolo au fost întoarse din drum. 

De asemenea, prin intermediul unor reprezentanți de rang înalt, am avut o discuție foarte constructivă cu Hezbollah, iar aceștia au fost de acord ca toate schimburile de focuri să înceteze: dacă Israelul nu îi va ataca, ei nu vor ataca Israelul”, a scris Trump.

Iranul oprește dialogul și schimbul de texte prin mediatori, după ultimele atacuri ale Israelului asupra Libanului, a relatat agenția semi-oficială de știri Tasnim.

Iranul continuă, de asemenea, să blocheze Strâmtoarea Ormuz, a adăugat sursa citată.

Iranul a reafirmat, luni, că orice acord cu SUA pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu este condiţionat de un armistiţiu în Liban, unde armata israeliană bombardează poziţii ale Hezbollah, aliat al regimului iranian, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Insistăm asupra faptului că un armistiţiu în Liban este o condiţie esenţială pentru orice acord vizând încheierea războiului” cu SUA, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Esmail Baghai, în cadrul unei conferinţe de presă la Teheran.

Confruntările între Israel şi Hezbollah sunt aproape zilnice, în ciuda armistiţiului din 17 aprilie, care nu a fost respectat niciodată.

Aceste afirmaţii au fost făcute la câteva ore după ordinul dat de Israel armatei sale de a lovi la periferia din sudul Beirutului, fief al Hezbollah, mişcarea susţinută politic, financiar şi militar de Iran.

Hezbollah este puternic implantată în periferia din sudul capitalei libaneze, precum şi în sudul şi în estul ţării.

Armata israeliană a avansat în ultimele zile mai în profunzime în sudul Libanului, continuându-şi în acelaşi timp loviturile aeriene.

La rândul său, Hezbollah îşi continuă atacurile cu drone asupra poziţiilor israeliene, în sudul Libanului şi în nordul Israelului.

Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene a acuzat de altfel SUA că continuă să încalce armistiţiul fragil cu Iranul, în vigoare de pe 8 aprilie.

SUA au anunțat că au bombardat în weekend situri militare iraniene, în timp ce Iranul a spus că a ripostat vizând o bază americană, marcând a treia escaladare recentă, în contextul în care cele două părți încă „negociază” încheierea războiului, relatează BBC.

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că a lansat „lovituri de autoapărare” ca răspuns la „acțiuni agresive iraniene”, despre care a spus că au inclus doborârea unei drone americane deasupra apelor internaționale.

Corpul Gardienilor Revoluției din Iran a spus că a vizat o bază aeriană folosită de forțele americane pentru un atac asupra sudului Iranului, fără să precizeze locul.

Între timp, Kuweitul, care găzduiește o bază americană, a transmis, luni dimineață, că se confruntă cu „atacuri ostile cu rachete și drone”.

Este cel mai recent schimb de focuri între cele două părți, după ce negocierile pentru un acord menit să pună capăt războiului lor de luni de zile nu au avansat în weekend, presa americană relatând că președintele Trump a cerut modificări ale termenilor acestuia.

Modificările au legătură cu ruta maritimă prin Strâmtoarea Ormuz și cu eliminarea uraniului puternic îmbogățit, a relatat CBS News, partenerul BBC din SUA. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Negociatorul-șef al Iranului declara, în weekend că Iranul nu va accepta niciun acord dacă drepturile Iranului nu sunt garantate pe deplin.

Trump a scris, luni dimineață devreme, pe platforma sa, Truth Social, că Iranul „chiar vrea să ajungă la un acord, iar acesta va fi unul bun pentru SUA”. El i-a îndemnat pe criticii săi „să stea liniștiți și să se relaxeze, totul se va termina cu bine”.

Comandamentul central al SUA (Centcom) a anunțat că a atacat ținte în Iran în weekend, într-un comunicat venit la doar câteva minute după ce Kuweitul a anunțat că este atacat.

Descriind acțiunile lor drept „autoapărare”, SUA a declarat că au atacat „radare iraniene și puncte de comandă și control pentru drone din Goruk, Iran și insula Qeshm”.

Centcom a declarat că atacul a fost un răspuns la „acțiunile agresive iraniene”, inclusiv „doborârea unei drone americane MQ-1 care se afla deasupra apelor internaționale”.

Atacurile americane marchează a treia oară când armistițiul dintre Iran și America a fost încălcat de când a fost convenit la începutul lunii aprilie. În ambele ocazii anterioare, Iranul și SUA au minimalizat importanța schimbului de atacuri, iar armistițiul a putut continua.

Ultima acțiune are loc pe fondul unui val de dispute diplomatice între administrația Trump și conducerea Iranului pentru a asigura un armistițiu durabil și a readuce navele în strâmtoarea Ormuz.

Iranul a lansat un nou atac asupra unei baze americane din Kuweit. Iranul spune că armata americană a folosită baza pentru bombardarea unui turn de telecomunicaţii iranian, scrie The Guardian.

Armata kuweitiană a declarat că apărarea aeriană a țării interceptează atacuri cu rachete și drone.

„Statul Major General al Armatei dorește să informeze că exploziile care se aud sunt rezultatul interceptării acestor atacuri ostile de către sistemele de apărare aeriană”, a comunicat armata kuweitiană.

Kuna, agenția de știri de stat, a relatat că sirenele de raid aerian se auzeau în toată țara din Golf.

Kuweitul a fost una dintre numeroasele țări din Golf care s-au confruntat timp de săptămâni de atacuri de represalii din partea Iranului, după începerea războiului în februarie.  

Donald Trump a trimis înapoi textul acordului cu Iran cu modificări, după o întâlnire cu consilierii săi, vineri, au declarat oficiali americani pentru CNN, prelungind astfel negocierile dus-întors cu încă o săptămână. Președintele SUA ar dori să fie folosit un „limbaj mai dur” în două chestiuni-cheie: angajamentele nucleare ale Iranului și promisiunea Teheranului de a redeschide Strâmtoarea Ormuz.

Nu a fost clar imediat exact ce schimbări a cerut Donald Trump, însă oficialii citați de CNN au declarat că președintele a insistat asupra unui limbaj mai dur privind angajamentele nucleare ale Iranului și promisiunea acestuia de a redeschide Strâmtoarea Ormuz. 

Aliații SUA din Golf au fost informați despre discuții. Un oficial străin familiarizat cu situația a declarat pentru CNN că modificările nu sunt substanțiale și se concentrează în principal pe dorința SUA de a obține garanții în aceste chestiuni.

Trump și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la eventualele beneficii financiare care ar putea fi acordate Iranului ca parte a acordului, temându-se de eventuale comparații cu „paleții de bani” livrați în cadrul acordului nuclear din era Obama, pe care îl critică drept slab.

Un oficial american a declarat pentru CNN că noi lovituri militare sunt puțin probabile cât timp un acord este aproape, iar aliații regionali nu doresc reluarea operațiunilor de luptă.

Ultimul val de modificări propuse vine la o săptămână după ce Trump a declarat că acordul este „în mare parte finalizat” și a sugerat că sfârșitul războiului este iminent.

Citește continuarea aici

Donald Trump a declarat că Iranul s-a angajat să nu dezvolte arme nucleare, unul dintre principalele subiecte de dispută în negocierile dintre SUA şi Iran pentru a pune capăt războiului, relatează duminică AFP, preluată de Agerpres.

În momentul în care cele două ţări păreau să se apropie de un acord în ultimele zile, New York Times a relatat sâmbătă că preşedintele SUA a înăsprit termenii propunerii şi a trimis o versiune revizuită a textului către Teheran.

Cotidianul nu a putut detalia modificările aduse propunerii de către preşedinte. Cu toate acestea, potrivit site-ului Axios, Trump doreşte o poziţie mai fermă a SUA cu privire la mai multe aspecte pe care le consideră personal importante, inclusiv soarta materialelor nucleare iraniene.

Într-un interviu înregistrat la începutul acestei săptămâni şi difuzat sâmbătă de Fox News, preşedintele Trump a susţinut că a primit asigurări că Teheranul nu se va dota cu arme nucleare, nici prin fabricarea, nici prin achiziţionarea acestora.

„Singura garanţie de care am nevoie este că nu vor exista arme nucleare. Ei au fost de acord cu asta, iar asta a fost foarte interesant", a declarat Trump.

„Iniţial au spus: «Nu vom dezvolta o armă nucleară». Am spus: «Ei bine, ce s-ar întâmpla dacă aţi cumpăra o armă nucleară?». Acum, ei spun: «Nu vom dezvolta şi nu vom cumpăra sub nicio formă o astfel de armă»", a continuat el.

„Nu mă grăbesc", a declarat el. „Încet, dar sigur, cred că obţinem ceea ce ne dorim. Şi dacă nu obţinem ceea ce ne dorim, lucrurile se vor termina diferit”, a adăugat el.

Forţele armate americane au anunţat sâmbătă că au lovit cu o rachetă sala motoarelor a unei nave de marfă sub pavilion gambian, care încerca să încalce blocada SUA și să ajungă într-un port iranian, relatează Agerpres. 

Conform Comandamentului SUA pentru Orientul Mijlociu (Centcom), atacul a avut loc vineri după ce nava Lian Star nu a respectat somaţiile de a nu încălca blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz.

„O aeronavă americană a scos din uz nava lansând o rachetă Hellfire asuprea sălii motoarelor. Nava nu mai navighează spre Iran”, a precizat Centcom. 

În comunicat nu se specifică dacă au existat răniţi la bordul navei Lian Star.

„Forţele americane au scos din funcţiune cinci nave comerciale şi au redirecţionat alte 116 pentru a aplica pe deplin blocada, în timp ce un armistiţiu cu Iranul rămâne în vigoare”, a adăugat Centcom.

https://t.co/A0a2tUJfUE

— U.S. Central Command (@CENTCOM) May 30, 2026

Iranul şi SUA fac schimb de propuneri de câteva zile în încercarea de a finaliza un acord care să pună capăt războiului, care a început pe 28 februarie cu ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului, în timp ce un armistiţiu fragil este în vigoare din 8 aprilie.

De la începutul războiului, Iranul a menţinut un control strict asupra Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă vitală pentru transportul global de hidrocarburi, în timp ce Statele Unite au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene din 13 aprilie.

Separat de conferința de presă a lui Scott Bessent, presa de stat iraniană a contrazis relatările potrivit cărora un acord între SUA și Iran ar fi fost finalizat, relatează Sky News.

Axios, Reuters și AP citaseră oficiali care spuneau că acordul se află pe biroul lui Donald Trump pentru aprobarea finală și că ar urma să redeschidă Strâmtoarea Ormuz.

Însă, agenția iraniană de presă Tasnim spune că textul unui posibil memorandum de înțelegere nu a fost încă confirmat, citând o sursă apropiată echipei iraniene de negociere.

Sursa a spus că Iranul nu a informat mediatorul pakistanez că textul este finalizat și că va anunța publicul după ce acesta va fi definitivat.

Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a amenințat, joi, Omanul dacă acesta va sprijini Iranul în impunerea unor taxe asupra comerțului prin Strâmtoarea Ormuz.

„Guvernul Statelor Unite nu va tolera niciun efort de a impune un sistem de taxe în Strâmtoarea Ormuz. Omanul, în special, ar trebui să știe că Trezoreria SUA va viza agresiv orice actori implicați — direct sau indirect — în facilitarea unor taxe pentru tranzitul prin Strâmtoare, iar orice parteneri dispuși să participe vor fi sancționați”, a spus el într-o postare pe Twitter.

Cu o zi mai devreme, președintele Donald Trump a amenințat că va „arunca în aer” Omanul dacă va încerca să controleze strâmtoarea împreună cu Iranul.

„Omanul se va comporta ca toți ceilalți, altfel va trebui să-i aruncăm în aer”, a spus Trump miercuri, la o ședință de cabinet la Casa Albă.

Negociatorii americani și iranieni au ajuns la un acord asupra unui memorandum de înțelegere valabil 60 de zile, menit să prelungească armistițiul și să lanseze negocieri privind programul nuclear al Iranului, dar Donald Trump nu și-a dat încă aprobarea finală, au declarat pentru Axios doi oficiali americani și o sursă regională implicată în eforturile de mediere. Nici Iranul nu a confirmat că acceptă acordul.

Semnarea memorandumului ar fi cel mai important progres diplomatic de la începutul războiului, însă un acord final care să răspundă cererilor nucleare ale lui Trump ar necesita în continuare negocieri intensive.

„Este un acord menit să îi aducă pe toți la masa discuțiilor. Vom stabili detaliile în cadrul negocierilor”, a spus unul dintre oficialii americani. Oficialii americani au spus că termenii acordului erau în mare parte conveniți marți, dar ambele părți aveau în continuare nevoie de aprobarea conducerii de rang înalt. Oficialii americani au susținut că iranienii au revenit ulterior și au spus că au aprobările necesare și sunt pregătiți să semneze. Iranul nu a confirmat acest lucru.

Negociatorii americani l-au informat pe Trump cu privire la detaliile acordului final, dar acesta nu și-a dat imediat acordul. „Președintele le-a transmis mediatorilor că vrea câteva zile să se gândească”, a spus un oficial american.

Trump și consilierii săi au crezut de mai multe ori, în etapele anterioare ale războiului, că sunt aproape de un acord, dar discuțiile s-au blocat în repetate rânduri.

Oficialii americani au spus că memorandumul de 60 de zile va prevedea că transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz va fi „nerestricționat”. Un oficial american a spus că acest lucru înseamnă fără taxe de trecere și fără hărțuiri, iar Iranul va trebui să îndepărteze toate minele din strâmtoare în termen de 30 de zile.

Blocada navală americană va fi, de asemenea, ridicată, dar acest lucru se va întâmpla proporțional cu restabilirea transportului comercial, a spus un oficial american.

Memorandumul va include un angajament al Iranului de a renunța la programul nuclear, au spus oficialii. Acesta va mai prevedea că primele chestiuni negociate în perioada de 60 de zile vor fi modul în care va fi eliminat uraniul puternic îmbogățit al Iranului și felul în care va fi abordată îmbogățirea uraniului de către Iran.

SUA se vor angaja să discute despre relaxarea sancțiunilor și eliberarea fondurilor iraniene înghețate în cadrul negocierilor. Memorandumul va include, de asemenea, discuții privind un mecanism care să ajute Iranul să înceapă să primească bunuri și ajutor umanitar.

Chiar în timp ce negocierile erau în curs de finalizare, SUA și Iranul au avut două ciocniri în Strâmtoarea Ormuz în ultimele 48 de ore.

Un oficial american a susținut că Iranul are acum o șansă de a-și descătușa economia și că „există oameni în sistemul lor care înțeleg că este o oportunitate de a merge într-o direcție diferită”, adăugând: „Vom afla în timpul negocierilor de 60 de zile dacă acesta este cazul”.

Oficialii americani au susținut că nu vor exista acorduri paralele sau clauze secrete privind relaxarea sancțiunilor ori fonduri care să ajungă la Iran. „Cu cât iranienii sunt dispuși să ofere mai mult, cu atât vor primi mai mult”, a spus unul dintre ei.

Cei doi oficiali americani au susținut că iranienii au făcut angajamente verbale în timpul negocierilor privind disponibilitatea lor de a face concesii nucleare, dar „nu vom ști până nu intrăm în cameră, de aceea vrem acest memorandum. El aduce ambele părți în cameră pentru a negocia direct”.

Memorandumul se referă și la promovarea „păcii regionale”, iar administrația Trump speră să poarte discuții despre sprijinul Iranului pentru interpușii săi regionali, au spus oficialii.

Oficialii au spus că, dacă în timpul negocierilor devine clar că Iranul nu e dispus să facă compromisuri pe tema nucleară, Trump va avea toate opțiunile pe masă — economice și militare. Retragerea forțelor americane trimise în regiune este condiționată de un acord final, au spus ei.

Iranul nu a confirmat că acceptă memorandumul. Trump a spus, de asemenea, miercuri, că nu se grăbește.

Amenințarea președintelui american, Donald Trump, de a „arunca în aer” Omanul a nedumerit observatori din întregul spectru politic de la Washington, mai ales pentru că a fost proferată la adresa unul dintre cei mai vechi aliați arabi ai Americii.

Omanul este cel mai vechi stat arab independent fără întrerupere și a fost prima țară arabă din Golf care a oficializat relațiile cu Statele Unite, în 1833. În ultimii 15 ani, guvernul de la Muscat a negociat eliberări de prizonieri cu Iranul în numele guvernului american și a găzduit discuții pe canale neoficiale între cei doi adversari. Pe fondul tensiunilor din Războiul Rece și după Revoluția Iraniană din 1979, Omanul a devenit primul stat din Golf care a încheiat un acord de acces militar cu SUA, în 1980.

Supranumit „Elveția Orientului Mijlociu”, Omanul a urmat mult timp o politică externă profund independentă, modelată de istoria și geografia sa. Poziția sa strategică la Marea Arabiei și controlul parțial asupra Strâmtorii Ormuz au contribuit la transformarea sa într-o putere regională în secolul al XIX-lea, cu una dintre cele mai redutabile flote din zonă. Dar această poziție l-a expus și unor invazii repetate și ingerințe din partea puterilor regionale, inclusiv a perșilor și saudiților, precum și unor insurgențe interne sprijinite din exterior.

Relațiile Muscatului cu Iranul au fost, istoric, cordiale, dar prudente. Spre deosebire de unele state vecine din Golf, care au devenit centre pentru afaceri și migrație iraniană, Omanul a menținut o relație mai discretă cu Iranul, concentrată în mare parte pe diplomație, contribuind astfel la transformarea țării într-un intermediar de încredere între cei doi adversari.

Însă, echilibrul delicat menținut de Oman a devenit mai complicat în acest an. Cu o zi înaintea de declanșarea războiului din Iran, ministrul omanez de externe, Sayyed Badr Albusaidi, care media discuțiile dintre Iran și SUA, a apărut la televiziunea americană insistând că negocierile făcuseră „progrese substanțiale” și că un acord era „aproape”.

De la începutul conflictului, Omanul a devenit unul dintre cei mai puternici critici regionali ai războiului, Albusaidi avertizând că guvernul american „a pierdut controlul asupra propriei politici externe”. Pe tot parcursul luptelor, Omanul a rămas implicat în contacte cu Iranul, SUA și puterile regionale pentru a relansa diplomația, chiar în timp ce lovituri legate de război au atins teritoriul omanez — ceea ce face ca amenințările publice ale lui Trump împotriva Omanului să fie cu atât mai extraordinare.

Pakistanul a anunțat că ministrul său de externe, Mohammad Ishaq Dar, se va întâlni joi, la Washington, cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, pentru a discuta despre „evoluțiile regionale și globale”, inclusiv despre eforturile recente ale Islamabadului de a promova pacea.

Pakistanul a devenit în ultimele luni un mediator important între SUA și Iran, în timpul războiului din Orientul Mijlociu, având un rol central în negocierea unui armistițiu temporar în aprilie.

În timpul vizitei oficiale, cei doi vor „analiza relațiile bilaterale și vor face schimb de opinii privind evoluțiile regionale și globale de interes comun”, a transmis astăzi Ministerul de Externe al Pakistanului.

„Discuțiile se vor concentra, de asemenea, pe consolidarea cooperării în sectoare-cheie prioritare, precum și pe eforturile Pakistanului de a promova pacea și stabilitatea regională prin dialog și diplomație”, a transmis ministerul într-un comunicat.

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat, joi, că SUA şi Israel încearcă „să aducă ţara în genunchi”, după recentele înfruntări între aceste ţări şi Iran, cele mai grave de la intrarea în vigoare a armistiţiului, pe 8 aprilie, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Planul orb al duşmanului, după războiul impus, presiunile economice, asalturile politice şi propagandă, este de a crea divizare şi distrugere pentru a-şi ascunde înfrângerile militare şi a aduce ţara în genunchi”, a spus Mojtaba Khamenei, potrivit unei declaraţii scrise, publicate de televiziunea de stat.

În acest mesaj publicat la aniversarea parlamentului iranian, liderul suprem a făcut apel încă o dată la unitate naţională şi la „coeziunea” iranienilor.

Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, a fost numit să conducă Iranul după uciderea tatălui său. Defunctul ayatollah (dictator religios - n. red.) a murit în prima zi a bombardamentelor care au deschis războiul SUA-Iran. El însuşi rănit în aceste lovituri, Mojtaba Khamenei nu a apărut în public deloc de când a fost numit lider suprem al țării.

El a suferit „răni superficiale la faţă, la cap şi la picioare”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian al sănătăţii.

Patru nave care încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz au fost atacate de armata iraniană și obligate să se întoarcă, joi dimineață, potrivit presei iraniene de stat, scrie CNN.

„Patru nave au încercat să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să intre în Golful Persic fără să se coordoneze cu forțele de securitate responsabile de strâmtoare”, au relatat, joi, mai multe publicații iraniene afiliate statului, citând o sursă militară.

Potrivit acestor relatări, navele au fost avertizate, dar au ignorat avertismentul. Ulterior, forțele iraniene au tras focuri de avertisment, iar navele au fost forțate să se întoarcă.

Agenția de știri Tasnim, afiliată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), a relatat că Marina IRGC a tras un foc de avertisment asupra unui „petrolier american”, obligându-l să se retragă.

„Ca răspuns”, potrivit Tasnim, armata americană „a tras asupra unei zone aride din apropierea orașului-port Bandar Abbas”. În acest oraș strategic din Iran au fost raportate explozii joi dimineață devreme, ora locală.

Un oficial american declarase, anterior, pentru CNN că armata SUA a doborât patru drone iraniene și a lovit o stație iraniană de control la sol din Bandar Abbas, care urma să lanseze o a cincea dronă.

CNN a solicitat un punct de vedere de la Comandamentul Central al SUA în legătură cu relatările presei iraniene, potrivit cărora atacurile americane ar fi fost un răspuns la acțiunea Iranului.

UKMTO, agenția maritimă care monitorizează navigația în zonă, nu a anunțat deocamdată niciun incident privind nave asupra cărora s-ar fi tras joi.

La începutul acestei săptămâni, SUA au lansat și atacuri asupra unor baze iraniene de lansare a rachetelor și asupra unor ambarcațiuni iraniene din zona Strâmtorii Hormuz.

SUA au susținut că ambele serii de atacuri au fost în limitele acordului de încetare a focului. Iranul a condamnat, însă, atacurile anterioare, pe care le-a considerat o încălcare a armistițiului, iar IRGC a avertizat că va reacționa la orice încălcare.

Armata Kuweitului a anunțat joi dimineață, ora locală, că a activat apărarea aeriană pentru a face față atacurilor „ostile” cu rachete și drone, scrie CNN.

Agenția de știri de stat KUNA a relatat, de asemenea, că au fost activate sirenele pe întreg teritoriul kuweitian.

Armata israeliană a declarat că atacă ceea ce a numit „infrastructura Hezbollah” din Tir, un oraș antic de coastă din sudul Libanului.

Aceasta se întâmplă după ce Israelul a emis ceea ce pare a fi cel mai mare avertisment de evacuare pentru oraș, care se află pe coasta Mediteranei, la nord de zona ocupată de forțele israeliene.

Israelul și-a intensificat operațiunile în Liban în ultimele zile. Miercuri, IDF a transmis că au lansat atacuri împotriva a peste 150 de locații care vizau Hezbollah, susținut de Iran, în sudul Libanului .

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) a anunțat că a lansat un atac asupra unei baze aeriene americane. Potrivit IRGC, de acolo ar fi pornit atacurile americane asupra unor ținte iraniene, joi dimineață, ora locală. Informația a fost relatată de presa iraniană afiliată statului.

IRGC nu a precizat ce bază aeriană americană a fost vizată. SUA are mai multe baze aeriene în țări din Orientul Mijlociu.

„După agresiunea comisă astăzi în zori de armata americană împotriva unei locații de la periferia aeroportului Bandar Abbas, cu proiectile aeriene, baza aeriană americană identificată ca sursă a atacului a fost vizată la ora 4:50 dimineața”, a transmis agenția Fars, citând un comunicat al IRGC.

IRGC a spus că riposta reprezintă „un avertisment serios” pentru SUA și a avertizat că „agresiunea nu va rămâne fără răspuns”.

În aceeași perioadă, armata kuweitiană a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană interceptau drone și rachete „ostile”. Autoritățile din Kuweit nu au precizat de unde proveneau acestea.

Joi dimineață, la primele ore, au fost auzite trei explozii la est de Bandar Abbas, un oraș-port strategic din Iran, aflat în apropierea strâmtorii Ormuz.

Un oficial american a confirmat că armata SUA a doborât patru drone iraniene și a lovit o stație iraniană de control la sol din Bandar Abbas, care urma să lanseze o a cincea dronă.

Armata americană a lansat noi atacuri asupra Iranului, vizând o bază militară din Bandar Abbas, un oraș portuar strategic, scrie BBC.

Comandamentul Central al SUA (Centcom) a declarat că forțele sale au doborât patru drone de atac unidirecționale iraniene „care reprezentau o amenințare în jurul Strâmtorii Ormuz”.

Locul din Bandar Abbas a fost lovit chiar când era pe cale să lanseze o a cincea dronă, a declarat Centcom. Presa iraniană a relatat că s-au auzit explozii la estul orașului.

Atacurile au loc pe fondul unui armistițiu fragil între SUA și Iran și al negocierilor prelungite pentru a pune capăt războiului de trei luni care a blocat traficul în Strâmtoarea Hormuz și a crescut prețurile globale la energie.

Este a doua oară în trei zile când SUA atacă ținte din Iran - susținând că atacurile au fost efectuate în autoapărare. Reluarea ostilităților amenință armistițiul.

Centcom a descris acțiunile sale ca fiind „măsurate, pur defensive și destinate menținerii armistițiului”.

Donald Trump a spus că Strâmtoarea Ormuz va fi „deschisă tuturor” și că SUA o vor „supraveghea”, adăugând că aceste condiții fac parte din negocierile cu Iranul.

Trump a avertizat și Omanul să nu se amestece. „Omanul se va comporta ca toți ceilalți, altfel va trebui să-i aruncăm în aer”, a spus președintele.

Întrebat dacă ar accepta un acord pe termen scurt care ar permite Iranului și Omanului să controleze calea maritimă, Trump a spus: „Nu, strâmtoarea va fi deschisă tuturor”.

„Sunt ape internaționale. Nimeni nu o va controla. Noi o vom supraveghea. O vom supraveghea, dar nimeni nu o va controla”, a spus Trump. „Asta face parte din negocierea pe care o avem”.

Iranul a insistat că gestionarea strâmtorii nu are nicio legătură cu SUA, ci ar urma să fie coordonată cu Omanul, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmaeil Baghaei. Aceasta este o condiție pe care au repetat-o și alți oficiali iranieni.

Donald Trump a sugerat miercuri că ar putea refuza să încheie un acord cu Iranul până când mai multe țări din Orientul Mijlociu nu vor accepta să adere la cadrul Acordurilor Abraham, inițiativa sa menită să normalizeze relațiile țărilor musulmane cu Israelul.

„Ar fi într-adevăr un semn extraordinar și cred că acele țări ne datorează asta”, a spus el în timpul unei ședințe de cabinet. „Nu sunt sigur că ar trebui să încheiem acordul dacă nu semnează, dacă vreți adevărul”.

La începutul acestei săptămâni, Trump a făcut presiuni asupra mai multor țări, inclusiv pe Arabia Saudită, Qatar și Pakistan, să adere la Acordurile Abraham, care au fost create în timpul primului său mandat, deși de atunci au existat puține indicii că vreuna dintre aceste țări ar fi dornică să facă acest lucru.

Miercuri, el a adăugat că vrea acum ca aceste discuții să facă parte din negocierile mai ample pentru un acord de pace între SUA și Iran, deși, întrebat insistent pe această temă, a refuzat să spună că un eventual acord ar depinde de aderarea unor noi țări la Acordurile Abraham.

„Putem încheia un acord bun chiar acum, dar poate nu unul excelent”, a spus Trump. „Iar dacă nu este un acord excelent, nu îl vom încheia”.

Donald Trump a promis, miercuri, că va încheia un acord favorabil pentru a pune capăt războiului cu Iranul, avertizând că încercările regimului de a-l aștepta să slăbească politic nu vor funcționa. „Nu-mi pasă de alegerile intermediare”, a continuat el făcând referire la alegerile pentru Congres din toamna acestui an, când este foarte posibil ca republicanii să piardă Camera Reprezentanților.

„Au crezut că pot să tragă de timp ca să fiu vulnerabil, știți? «Îl așteptăm, are alegerile intermediare»”, a spus Trump în timpul unei ședințe de cabinet, respingând îngrijorările legate de costul politic intern al războiului.

„Nu-mi pasă de alegerile intermediare. Uitați-vă ce s-a întâmplat aseară, a fost un preludiu al alegerilor intermediare. Oamenii înțeleg”, a spus el, făcând aluzie la victoria candidatului susținut de el în turul doi al alegerilor preliminare republicane pentru Senat din Texas. Ken Paxton, candidatul susținut de Trump a câștigat alegerile în fața senatorului în funcție actual din Texas, John Cornyn. În sondaje, Paxton este în urma candidatului democrat, James Talarico, însă situația politică rămâne extrem de volatilă până în noiembrie.

Trump și-a exprimat încrederea că SUA vor ajunge în curând la un acord pentru a pune capăt conflictului, deși a avertizat că administrația sa nu este încă mulțumită de termeni și este dispusă să reia luptele dacă nu își poate obține cererile.

„Nu suntem mulțumiți de el, dar vom fi”, a spus Trump. „Ori asta, ori va trebui pur și simplu să terminăm treaba”.

El a prezentat și reluarea accesului la internet în Iran ca pe un semn că poziția dură a regimului slăbește, susținând fără dovezi că „întregul lor sistem economic s-a prăbușit”.

„Vor pur și simplu să ajungă la un acord”, a spus el. „Nu cred că au de ales”.

Donald Trump a declarat că nu va relaxa sancțiunile contra Iranului nici dacă acesta își predă uraniul îmbogățit.

„Nu, nu, deloc. Nu relaxarea sancțiunilor, nu”, a spus Trump într-un interviu telefonic acordat, miercuri, PBS News, când a fost întrebat dacă actualul cadru ar presupune ca Iranul să renunțe la uraniul puternic îmbogățit în schimbul relaxării sancțiunilor.

„Vor renunța la uraniul lor puternic îmbogățit nu pentru relaxarea sancțiunilor. Nu, nu, deloc”, a adăugat el.

Casa Albă a respins miercuri relatările presei de stat iraniene privind un proiect al memorandumului de înțelegere, calificându-le drept o „fabricație totală”, relatează CNN.

„Această relatare din presa controlată de Iran nu este adevărată, iar memorandumul de înțelegere pe care l-au «publicat» este o fabricație totală. Nimeni nu ar trebui să creadă ce transmite presa de stat iraniană. FAPTELE CONTEAZĂ”, a transmis, pe Twitter, Casa Albă prin contul său de răspuns rapid.

Presa de stat iraniană relatase că memorandumul ar urma să prevadă retragerea forțelor militare americane din apropierea Iranului și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene.

Unele dintre detalii sunt similare cu modul în care oficialii americani au descris acordul aflat în lucru. Oficialii americani au spus că Donald Trump ar fi dispus să ridice blocada, atât timp cât Iranul permite navelor comerciale să tranziteze Strâmtoarea Ormuz.

„Așa cum a spus președintele Trump, negocierile avansează bine, iar el și-a făcut clare liniile roșii. Președintele Trump va încheia doar un acord bun pentru poporul american, care trebuie să garanteze că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”, a declarat Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, ca răspuns la relatarea televiziunii de stat iraniene.

Comandantul militar al Hamas, Mohammed Odeh, a fost ucis marți într-un atac în Fâșia Gaza, la câteva zile după ce predecesorul său a murit într-un atac similar, relatează BBC.

Zeci de alte persoane au fost rănite în atac, care a lovit o clădire rezidențială dintr-una dintre cele mai aglomerate zone de piață din orașul Gaza.

Armata israeliană și serviciul de securitate Shin Bet au spus că au fost vizate clădiri care îi serveau drept ascunzătoare lui Odeh, după ce mișcările sale au fost urmărite timp de mai multe luni. Miercuri, Hamas a confirmat că Odeh a fost ucis, împreună cu soția sa și doi dintre copiii săi.

În ciuda armistițiului dintre Israel și Hamas, convenit în octombrie, violențele din Gaza au continuat aproape zilnic.

Marți, au fost lovite ultimele trei etaje ale clădirii al-Kayali, în centrul orașului Gaza, unde străzile erau aglomerate cu oameni veniți la cumpărături înaintea sărbătorii musulmane Eid al-Adha.

Echipele de salvare s-au grăbit la locul atacului, dar au avut dificultăți în a ajunge la etajele superioare din cauza amplorii distrugerilor și a aglomerației din zonă.

Martorii au spus că cel puțin cinci rachete au lovit clădirea aproape simultan, din direcții diferite. Un locuitor a spus că a auzit sunetul unui elicopter care survola zona înainte de atac.

Imagini de la fața locului au arătat ambulanțe și echipaje de apărare civilă căutând prin clădirea avariată, în timp ce mulțimi de oameni se adunaseră în apropiere.

„În cadrul operațiunii comune a IDF și Shin Bet pentru eliminarea teroristului Mohammed Odeh, au fost atacate mai multe clădiri din centrul orașului Gaza City, care îi serveau drept ascunzătoare, după luni de supraveghere informativă pentru urmărirea mișcărilor sale și ale colaboratorilor săi din organizație”, au transmis IDF și Shin Bet.

Cele două organizații israeliene au adăugat că au lovit și „un apartament din apropiere, aparținând unui terorist Hamas care a participat la raidul din 7 octombrie și făcea parte din cercul de colaboratori ai lui Odeh”, referindu-se la atacul condus de Hamas în sudul Israelului, care a declanșat războiul din Gaza.

O sursă locală din Hamas a declarat ulterior pentru BBC, marți, că Odeh și soția sa au fost uciși.

Familia lor a spus că unul dintre copiii lui Odeh a murit din cauza rănilor, la spital, miercuri dimineață, iar funeraliile au avut loc după rugăciunile de la prânz, la o moschee din Gaza.

Odeh nu fusese declarat oficial noul lider al Brigăzilor Izzedine al-Qassam, dar se înțelege că fusese ales în această funcție cu doar câteva zile în urmă.

Un comunicat al cancelariei premierului israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat, marți, că Odeh a fost „unul dintre arhitecții masacrului din 7 octombrie”.

„Odeh a fost responsabil pentru uciderea, răpirea și rănirea multor cetățeni israelieni și soldați ai IDF”, se mai declară în comunicat.

Predecesorul lui Odeh la comanda aripii armate a grupării, Izz ad-Din al-Haddad, a fost ucis într-un alt atac aerian israelian la începutul lunii mai. Și acel atac a vizat o clădire rezidențială și a ucis cel puțin trei persoane, potrivit martorilor oculari și unei surse locale.

Israelul a făcut lovituri dese în Gaza de la începutul armistițiului, pe 10 octombrie.

Hamas a acuzat în repetate rânduri Israelul că încalcă termenii armistițiului și atacă civili. Ministerul sănătății din teritoriul palestinian, administrat de Hamas, a raportat uciderea a peste 900 de persoane în atacuri israeliene în timpul armistițiului.

Guvernul israelian susține că are dreptul să vizeze membri ai Hamas și a acuzat, la rândul său, Hamas că încalcă acordul de armistițiu prin faptul că nu se dezarmează.

Fazele ulterioare ale unui plan de pace pentru Gaza condus de SUA nu au intrat încă în vigoare, progresul fiind blocat de când SUA și Israelul au început un război cu Iranul în februarie.

SUA au anunțat în ianuarie începutul celei de-a doua faze a planului, care prevedea preluarea guvernării în Gaza de către o administrație de tranziție tehnocrată, alături de demilitarizarea și reconstrucția teritoriului.

Cu toate acestea, discuțiile privind dezarmarea rămân blocate, în timp ce Hamas și-a reactivat între timp forța de poliție și pare să își reafirme autoritatea. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat miercuri că Israelul este hotărât să împiedice Hamas să guverneze Gaza „fie civil, fie militar”.

El a mai spus că ceea ce a numit „planul pentru emigrarea voluntară din Gaza” va fi pus în aplicare „la momentul potrivit și în maniera potrivită”.

În declarația sa, Netanyahu a spus că Israelul „va continua să urmărească pe oricine a luat parte la masacrul din 7 octombrie”, adăugând: „Mai devreme sau mai târziu, Israelul va ajunge la toți”.

SUA vor pune capăt blocadei, iar Iranul va restabili transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit unui proiect de memorandum, susține televiziunea iraniană, citată de CNN.

Memorandumul de înțelegere negociat între Iran și Statele Unite va prevede retragerea forțelor militare americane din apropierea Iranului și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, potrivit unui relatări făcute publice de televiziunea de stat iraniană.

„În schimb, Iranul s-a angajat să readucă, în termen de o lună, numărul navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz la nivelurile de dinaintea războiului”, se arată în relatare.

Gestionarea și rutarea traficului maritim prin strâmtoare vor fi controlate de Iran, în cooperare cu Omanul, a transmis postul public iranian IRIB. Navele militare sunt excluse din acest aranjament, a adăugat acesta. IRIB este considerat un post condus de elemente radicale ale regimului iranian.

Relatarea a mai precizat că acordul nu este încă finalizat și că Iranul nu va face niciun pas fără „verificări tangibile”. Negocierile „se mișcă în prezent înainte și înapoi, ambele părți rafinând formularea proiectului de text”.

Dacă se ajunge la un acord final în termen de 60 de zile, memorandumul va fi aprobat sub forma unei rezoluții obligatorii a Consiliului de Securitate al ONU, a transmis postul. SUA nu au comentat deocamdată relatarea iraniană.

Memorandumul, văzut ca o foaie de parcurs pentru viitoare negocieri privind chestiuni precum programul nuclear iranian și sancțiunile, este negociat cu medierea Pakistanului.

Donald Trump pune noi condiții pentru pacea în Iran – mai multe țări majoritar musulmane vor trebui să se alăture Acordurilor Abraham – o serie de tratate mediate de SUA în timpul primului mandat al lui Trump, prin care mai multe țări arabe au recunoscut Israelul și au deschis relații diplomatice oficiale cu statul evreu.

Printre țările pe care Trump vrea să le includă în acorduri se numără Pakistanul – principalul intermediar al păcii, dar și Arabia Saudită și Qatar, două țări arabe care până acum nu au normalizat relațiile cu Israelul, deși au existat unele tatonări.

Donald Trump îşi va reuni, miercuri, guvernul la Camp David, o reşedinţă militară izolată la vest de Washington, a declarat pentru AFP un oficial de la Casa Albă, în timp ce discuţiile cu Iranul par să nu conducă la rezultatele dorite, informează Agerpres.

Potrivit publicaţiei New York Post, şedinţa de guvern condusă de Trump se va axa pe Iran, dar pe agendă sunt, de asemenea, chestiuni economice.

Spre deosebire de alţi preşedinţi americani, actualul lider ame rican a folosit foarte rar reşedinţa de la Camp David. În al doilea mandat al său, el a fost acolo o singură dată, în iunie anul trecut.

Situată în munţii din Maryland, la aproximativ 100 de kilometri de Washington, reşedinţa foarte securizată a fost locul unor negocieri şi summituri importante, cel mai cunoscut eveniment fiind acordul de pace încheiat în 1978 între Israel şi Egipt.

Iranul amenință cu reluarea din plin a ostilităților după ce americanii au bombardat, noaptea trecută, mai multe obiective ale regimului.

Iranul a promis că „niciun act de agresiune” nu va rămâne fără răspuns după „încălcarea flagrantă a armistițiului” de către Statele Unite, relatează Sky News.

Diplomația iraniană a spus că „armata SUA teroristă a încălcat flagrant armistițiul în provincia Hormozgan în ultimele 48 de ore”.

„Fără niciun dubiu, Republica Islamică Iran nu va lăsa niciun act de agresiune fără răspuns și nu va ezita câtuși de puțin să apere suveranitatea Iranului”, a transmis ministerul iranian de externe într-un mesaj pe rețelele sociale.

Prețul global al petrolului crește, marți, inversând o parte din pierderile de luni, în contextul în care noile atacuri americane asupra Iranului reduc optimismul că se întrevede un acord pentru a pune capăt războiului.

Țițeiul Brent a crescut cu 3,3%, ajungând la 99,4 dolari pe baril, în tranzacțiile de dimineață, după ce luni a scăzut cu 7%, când părea că Statele Unite și Iranul erau aproape de a conveni asupra unui „memorandum de înțelegere” pentru a înceta luptele și a pune bazele unui viitor acord. Volumele tranzacțiilor au fost, de asemenea, mai mici decât de obicei, având în vedere sărbătorile legale din SUA și Marea Britanie.

WTI, indicele de referință american, a scăzut cu 3,7% față de închiderea de vineri, la 93 de dolari pe baril. 

Liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a afirmat, marţi, într-o declaraţie scrisă difuzată de televiziunea de stat iraniană, că bazele americane nu mai sunt de acum protejate de ţările din Golf şi că Statele Unite nu vor mai avea un refugiu sigur în regiune, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Este sigur că nu va exista cale de întoarcere şi că ţările şi teritoriile din regiune nu vor mai servi drept scuturi pentru bazele americane”, a declarat Mojtaba Khamenei, care nu a apărut în public de la desemnarea sa la începutul lunii martie.

Statele Unite îşi pierd influenţa în regiune, „îndepărtându-se tot mai mult de vechiul lor statut în fiecare zi”, a adăugat el în acest mesaj publicat cu ocazia sărbătorii musulmane Eid al-Adha.

Pe de altă parte, China a cerut marţi „părţilor implicate” să respecte armistiţiul în vigoare după ce Statele Unite au anunţat atacuri împotriva unor baze de lansare a rachetelor din sudul Iranului, în pofida negocierilor de pace în curs.

„Cerem părţilor implicate să îşi respecte angajamentele privind armistiţiul, să îşi rezolve disensiunile pe cale paşnică şi să continue să caute o soluţie prin dialog şi negocieri care să ţină cont de preocupările legitime ale tuturor părţilor” a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, într-o conferinţă de presă.

Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe qatarez, Majed Al-Ansari, a negat, marţi, că ţara sa ar fi oferit 12 miliarde de dolari Iranului pentru a încheia un acord cu SUA, denunţând în acelaşi timp încercările de a „sabota” acest posibil acord şi eforturile diplomatice în curs de desfăşurare, relatează EFE, potrivit Agerpres.

„Informaţiile care sugerează că Qatarul ar fi «oferit» 12 miliarde de dolari Iranului pentru a asigura un acord nu sunt pur şi simplu adevărate, fiind răspândite de către părţi care încearcă să saboteze acordul şi să submineze eforturile diplomatice în curs de desfăşurare în vederea dezascaladării şi a stabilităţii regionale”, a transmis Al-Ansari într-o postare pe Twitter.

Qatarul joacă un rol diplomatic şi îşi coordonează acţiunile cu partenerii săi regionali, un rol „bine stabilit şi documentat public”, a menţionat el, dezminţind informaţiile apărute în presă, potrivit cărora Doha ar încerca să rezolve războiul început de SUA şi Israel împotriva Iranului prin alte mijloace.

„Astfel de naraţiuni nu sunt decât încercări disperate de a păta reputaţia Qatarului ca facilitator de încredere al păcii internaţionale”, a insistat acelaşi purtător de cuvânt.

Presa israeliană şi alte surse apropiate unor ţări precum Arabia Saudită au relatat în ultimele ore că negociatorii iranieni ar cere deblocarea imediată a 12 miliarde de dolari reprezentând active îngheţate în Qatar, ca o condiţie prealabilă pentru avansarea discuţiilor cu Statele Unite.

Surse anonime consultate de aceste organizații media susţin că Iranul cere ca toate activele sale îngheţate în diferite părţi ale lumii să fie dezgheţate în totalitate, pe fondul unor dezacorduri cu SUA privind unele clauze ale unui posibil acord.

Aceste informaţii au fost publicate la o zi după ce negociatorul-şef iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, şi ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, au călătorit în Qatar pentru a discuta despre acordul de pace cu SUA, potrivit presei de stat a regimului.

Guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, s-a deplasat şi el în Qatar, unde se află o parte din fondurile iraniene îngheţate de SUA, pe care Iranul le revendică în cadrul negocierilor cu guvernul american.

Iranul anunțat că este pregătit să renunțe la rezervele sale uraniu puternic îmbogățit la cererea Statelor Unite, cu condiția ca acesta să fie depozitat în China, informează Al Arabiya, preluată de The Moscow Times.

Astfel, înainte de a încheia un acord cu SUA, Iranul dorește să primească garanții din partea Chinei.

Pe 24 mai, The New York Times (NYT), citând trei oficiali iranieni, scria că soarta uraniului îmbogățit va fi discutată cu SUA, în următoarele săptămâni. La rândul lor, doi oficiali americani au declarat ziarului că acordul include abandonarea completă a stocurilor existente ale Iranului, dar mecanismul exact prin care ar trebui să scape de ele este încă în dezbatere.

Președintele american Donald Trump a insistat ca SUA trebuie să preia controlul asupra materialelor nucleare nucleare și a luat chiar în considerare trimiterea unor forțe speciale americane în Iran pentru a le căuta și recupera.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul are aproximativ 440 kg de uraniu îmbogățit la 60%, suficient pentru a construi peste 10 bombe nucleare în viitor. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a avertizat, anterior, că, la fel ca Trump, nu va considera războiul încheiat până când toate aceste stocuri nu vor fi îndepărtate din Iran.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat, marți, că discuțiile privind un acord cu Iranul sunt întârziate de disputele privind formularea acordului, scrie CNN.

„Va dura câteva zile până se vor rezolva. Neînțelegerile legate de un cuvânt, o propoziție”, le-a spus Rubio reporterilor în avion, în timpul unei călătorii în India, reiterând comentariile anterioare ale unor oficiali americani . „Va trebui să ne ocupăm de asta”.

Comentariile lui Rubio au venit la câteva ore după ce armata americană a efectuat ceea ce a numit „atacuri de autoapărare” care au vizat bazele de lansare a rachetelor și ambarcațiunile iraniene din jurul Strâmtorii Ormuz.

Armata americană a efectuat, luni noaptea, lovituri vizând amplasamente de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene în jurul Strâmtorii Ormuz, relatează CNN.

Comandamentul Central al forțelor SUA, CENTCOM, a confirmat acțiunile, care vin pe fondul negocierilor în curs de desfășurare pentru a pune capăt războiului.

The US military has conducted “self-defense strikes” targeting Iranian missile launch sites and boats around the Strait of Hormuz amid a ceasefire between the two countries and ongoing negotiations to end the war, according to US Central Command. https://t.co/rWTeiW019m pic.twitter.com/R429AwIyoT

— CNN (@CNN) May 25, 2026

„Forțele americane au efectuat «lovituri de autoapărare» în sudul Iranului pentru a ne proteja trupele de amenințările reprezentate de forțele iraniene", a declarat purtătorul de cuvânt al CENTCOM, Timothy Hawkins, pentru CNN.

„Printre ținte s-au numărat amplasamente de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene care încercau să amplaseze mine. Comandamentul Central al SUA continuă să-și apere forțele, dând dovadă de reținere în timpul armistițiului în curs”, a adăugat el.

Anterior, forțele americane și iraniene au mai fost implicate în schimburi de focuri pe parcursul armistițiului în vigoare de luna trecută. 

La începutul lunii mai, Statele Unite au vizat instalații militare ale Iranului, responsabile, potrivit guvernului american, de „lansarea unei serii de atacuri neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitează Ormuz.

Donald Trump a autorizat în prealabil armata să răspundă provocărilor iraniene în jurul acestei căi navigabile.

Unde se află țintele lovite de SUA și ce se întâmplă cu negocierile de pace

Armata americană a lovit o zonă din apropierea orașului portuar sudic Bandar Abbas și sediul unei baze navale iraniene situate în Strâmtoarea Ormuz, a relatat The New York Times.

Presa de stat iraniană a transmis că oficialii din Bandar Abbas investighează exploziile semnalate în zonă.

Până la ora acestei actualizări, nu era clar cum sau dacă Iranul a răspuns la loviturile americane. 

De asemenea, nu a fost clar imediat impactul acestora asupra negocierilor în curs dintre SUA și Iran.

În weekend, Donald Trump a sugerat că părțile sunt aproape de un acord, dar ulterior a spus că le-a cerut negociatorilor „să nu se grăbească" să încheie unul.

Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baqai, a declarat, la rândul lui, că s-au înregistrat unele progrese în discuțiile cu SUA, dar un acord pentru a pune capăt conflictului „nu este iminent”.

„Este corect să spunem că am ajuns la o concluzie cu privire la o mare parte din problemele discutate. Dar nimeni nu poate afirma că semnarea unui acord este iminentă”, a spus el.

Potrivit relatărilor din presa internațională, memorandumul de înțelegere discutat ar include o prelungire a armistițiului de 60 de zile, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și negocieri suplimentare privind programul nuclear al Iranului.

Iranul nu va da înapoi, spune un oficial de rang înalt din domeniul securității în primul mesaj adresat publicului iranian, conform CNN.

Mohammad Bagher Zolghadr, nou-numitul lider al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a venit cu o abordare dură în primul mesaj adresat poporului iranian, promițând că „nu va exista nicio retragere” în lupta Iranului împotriva Statelor Unite și Israelului.

„Iranul a demonstrat acest lucru prin rezistență curajoasă pe plan militar, pe plan diplomatic și prin mobilizarea oamenilor în stradă, aducând inamicul în genunchi”, a spus el, potrivit agenției de presă semi-oficiale iraniene Tasnim.

Zolghadr, un veteran al regimului, a fost numit șef al Consiliului Național de Securitate în martie, pentru a-l înlocui pe Ali Larijani, care a fost ucis într-un atac israelian. Anterior, el fusese numărul doi în organizația Gardienilor Revoluției, iar ascensiunea sa după moartea lui Larijani arată influența tot mai mare a grupării în Iran de la începutul războiului.

El a cerut „unitate și coeziune” în rândul poporului iranian, spunând că acest lucru este, în sine, „un alt front în această luptă”.

„Un efort colectiv pentru a preveni orice cuvinte sau acțiuni care ne dezbină va duce iubitul Iran la victoria finală, cu voia lui Dumnezeu”, a adăugat el.

Discuțiile „intense” care au început în Qatar în această dimineață privind detaliile unui acord pentru încheierea conflictului regional continuă, a declarat o sursă diplomatică pentru CNN.

O delegație de rang înalt formată din principalul negociator al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, ministrul de externe, Abbas Araghchi, și guvernatorul Băncii Centrale, Abdolnaser Hemmati, a sosit la Doha, luni, pentru discuții privind chestiuni legate de Strâmtoarea Ormuz și de uraniul puternic îmbogățit al Iranului.

Printre subiectele discutate se numără fondurile înghețate ale Iranului, abordate în memorandumul de înțelegere negociat în prezent între SUA și Iran și care ar urma să facă parte din orice acord final.

Negocierile au avut loc între mediatorii qatarezi și delegația iraniană, în coordonare cu Statele Unite, a spus sursa.

IDF ar vrea să-și extindă operațiunile în Liban în viitorul apropiat, a declarat, luni, pentru CNN o sursă israeliană, spunând că acțiunile sunt „coordonate cu Statele Unite”.

IDF face, de asemenea, presiuni pentru reluarea loviturilor asupra Beirutului și pentru uciderea unor lideri de rang înalt ai Hezbollah aflați acolo, a adăugat sursa.

Abordarea militară mai agresivă ar avea ca scop contracararea amenințării reprezentate de dronele Hezbollah. Amenințarea include drone cu fibră optică, cu care Israelul a avut dificultăți să se confrunte.

Anterior, luni, IDF a transmis că Hezbollah a lansat „mai multe drone explozive” spre soldați israelieni și spre teritoriul israelian. Unele dintre drone au căzut în interiorul Israelului, dar nu au fost raportate persoane rănite.

Israelul și Libanul au convenit asupra unui armistițiu luna trecută, deși luptele dintre Israel și Hezbollah au continuat aproape zilnic.

Atacurile israeliene au rămas, în mare parte, la sud de râul Litani, unde trupele israeliene ocupă, de asemenea, o fâșie de teritoriu de-a lungul frontierei. Hezbollah a continuat să vizeze comunități israeliene de la graniță cu drone și rachete.

Într-un videoclip publicat luni seară, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a spus că țara sa va „intensifica loviturile” și va „crește forța” folosită împotriva Hezbollah.

„Nu luăm piciorul de pe accelerație; dimpotrivă. Trebuie să apăsăm și mai tare accelerația”, a spus Netanyahu.

Într-un comunicat transmis cu puțin timp în urmă, IDF a spus că lovește obiective Hezbollah în Valea Beqaa, în estul Libanului, precum și „zone suplimentare” din întreaga țară, inclusiv orașul Tir, de pe coasta Mediteranei.

Iranul ar urma să deschidă Strâmtoarea Ormuz la 30 de zile după acordul de pace, relatează publicația japoneză Nikkei, citată de Reuters.

SUA și Iranul discută un plan de deschidere a Strâmtorii Ormuz la aproximativ 30 de zile după ce cele două țări ajung la un acord pentru încetarea ostilităților, a relatat publicația Nikkei, luni, citând o sursă diplomatică din Orientul Mijlociu.

Iranul ar urma să elimine minele din strâmtoare pe parcursul unei perioade de 30 de zile după acord, după care navele tuturor țărilor ar putea naviga liber și în siguranță, iar Iranul ar înceta să perceapă taxe de tranzit, a scris Nikkei.

Armistițiul convenit la începutul lunii aprilie ar urma să fie prelungit cu 60 de zile, iar planul prevede organizarea unor discuții privind programul nuclear al Iranului în timpul acestei pauze de două luni.

Preşedintele iranian, Masoud Pezeshkian, a emis un ordin de redeschidere a accesului la internetul internaţional, a relatat, luni, presa de stat iraniană, citată de Reuters și Agerpres. Reautorizarea accesului la internet vine după o întrerupere de aproape 90 de zile.

Anunţul a fost făcut de şeful departamentului de relaţii publice din ministerul comunicaţiilor iranian. Mecanismul privind modul şi momentul în care Iranul se va reconecta la internetul global în urma deciziei este necunoscut deocamdată, menţionează Reuters.

Majoritatea iranienilor nu au putut accesa internetul mondial timp de 87 de zile, potrivit observatorului de internet NetBlocks, doar un mic număr de cetăţeni având acces la VPN-uri scumpe şi avansate capabile să ocolească restricţiile.

Autorităţile au impus iniţial o întrerupere a accesului la internet începând cu 8 ianuarie, ca răspuns la protestele anti-guvernamentale la nivel naţional, conexiunile revenind treptat la normal în februarie, înainte de a fi iniţiată o nouă întrerupere a accesului, după ce a început războiul.

Şi în vremuri normale în Iran, accesul la internetul global rămâne puternic restricţionat prin cenzurarea multor site-uri, în timp ce autorităţile se bazează în tot mai mare măsură pe un intranet, în special în cazul şcolilor, unde acum se învaţă online.

Donald Trump a vorbit de militarii americani uciși în războiul din Iran, la Cimitirul Național Arlington, luni.

„În Operațiunea Epic Fury, am pierdut 13 suflete minunate, oameni minunați și speciali. Acești bărbați și femei extraordinari și-au dat viața pentru a se asigura că principalul stat sponsor al terorismului din lume nu va avea niciodată o armă nucleară. O, și nu o va avea. Nu va avea niciodată o armă nucleară”, a spus Trump în discursul său.

Președintele american a spus că militarii nu vor fi murit în zadar.

„Darul altruist al Arianei (una dintre militarii uciși în Iran) nu va fi în zadar. Datoria noastră față de voi este veșnică și totul se va încheia întotdeauna cu victorie. Avem victorii peste tot, mai multe decât am avut în multe, multe decenii”, a spus el.

Trump a spus că armata americană „nu a pierdut pe nimeni” în operațiunea din Venezuela, care a dus la capturarea lui Nicolás Maduro, numind-o „o victorie completă și totală”.

„În două războaie recente, am pierdut în total 13 militari”, a spus Trump, referindu-se la Venezuela și Iran.

Comandantul Gardienilor Revoluției pentru zona metropolitană a Teheranului a susținut că Iranul este acum mai puternic decât era în prima zi a războiului cu SUA și Israelul, potrivit unui articol publicat duminică de agenția de presă semi-oficială iraniană Fars, citată de CNN.

Generalul de brigadă Hassan Hassanzadeh a spus că oficialii americani „știu foarte bine că Iranul este astăzi mai puternic decât în prima zi a războiului” și a avertizat că, dacă SUA continuă pe ceea ce el a descris drept calea amenințărilor și presiunii, se va confrunta din nou cu înfrângerea și cu „lovituri grele, fatale și regretabile”.

Oficialul militar de rang înalt responsabil de protejarea capitalei Iranului, apărarea regimului și reprimarea disidenței politice locale a spus că forțele armate ale Iranului „nu doar că nu au fost slăbite, ci au devenit mai puternice, mai pregătite și mai bine echipate decât la începutul războiului”, potrivit Fars, care este afiliată IRGC.

„Toate capabilitățile de apărare și echipamentele strategice ale Republicii Islamice au fost produse de tineri iranieni, iar inamicul poate provoca perturbări în anumite puncte, dar nu va putea opri niciodată progresul Iranului în domeniul rachetelor, dronelor și al altor componente de consolidare a puterii”, a adăugat el.

Donald Trump a anunțat luni că negocierile SUA-Iran „decurg frumos”.

„Va fi ori un acord mare, pentru toți, sau nu va fi niciun acord și ne vom întoarce la lupte și împușcături, dar mai mari și mai puternice ca niciodată”, a precizat președintele SUA, într-un mesaj publicat pe Truth Social.

Trump a anunțat că, în urma discuțiilor cu liderii țărilor arabe din regiune, ai Pakistanului și ai Turciei, Recep Erdogan, „am declarat că, după tot efortul depus de Statele Unite pentru a încerca să punem la cap împreună acest puzzle foarte complex, ar trebui să fie obligatoriu ca toate aceste țări să semneze, cel puțin simultan, Acordurile Abraham”.

„Acordurile Abraham s-au dovedit a fi, pentru țările implicate (Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc, Sudan și Kazahstan), un BOOM financiar, economic și social, chiar și în această perioadă de conflict și război, membrii actuali neavând niciodată ideea de a pleca sau de a lua măcar o pauză. Motivul este că Acordurile Abraham au fost minunate pentru ei și vor fi chiar mai bune pentru toată lumea și vor aduce adevărată Putere, Forță și Pace în Orientul Mijlociu pentru prima dată în 5.000 de ani”, a spus Trump.

Iranul spune că s-au înregistrat unele progrese în discuțiile cu SUA, dar că un acord „nu este iminent”.

Declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqai, au venit după ce secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că un acord ar putea fi posibil chiar de luni.

„Este corect să spunem că am ajuns la o concluzie asupra unei mari părți dintre problemele aflate în discuție”, a declarat Baqai luni, la Teheran. „Dar să spunem că acest lucru înseamnă că semnarea unui acord este iminentă — nimeni nu poate face o astfel de afirmație.”

Două dintre cele mai importante figuri politice ale Iranului au călătorit în Qatar pentru a se întâlni cu prim-ministrul țării în legătură cu un posibil acord de pace cu Statele Unite.

Președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și ministrul de externe, Abbas Araghchi, se află la Doha, potrivit agenției de presă Reuters.

Un oficial informat cu privire la această vizită a declarat pentru Reuters că discuțiile se vor concentra pe două teme principale: Strâmtoarea Ormuz și uraniul îmbogățit al Iranului.

S-a afirmat, de asemenea, că guvernatorul băncii centrale a Iranului s-a alăturat delegației și că acesta urma să discute despre posibila deblocare a fondurilor iraniene înghețate, ca parte a unui eventual acord.

Vizita are loc în contextul în care ambele părți au declarat că s-au înregistrat anumite progrese în direcția unui posibil acord de pace, însă orice înțelegere finală pare încă destul de departe.

Iranul insistă pentru eliberarea unor fonduri blocate de sancțiuni, în valoare de miliarde de dolari, ca element de stimulare în cadrul oricărui acord, în timp ce Strâmtoarea Ormuz și programul nuclear al Teheranului rămân obstacole în calea unei păci permanente.

Iranul a anunţat luni că va impune mai degrabă taxe pentru „serviciile de navigaţie” decât pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz, declaraţie ce intervine în toiul negocierilor cu SUA pentru a se pune capăt în mod durabil războiului, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Serviciile furnizate şi anume serviciile de navigaţie, precum şi măsurile necesare pentru protejarea mediului în Strâmtoarea Ormuz, în Golful Persic şi în Marea Oman necesită colectarea anumitor taxe”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, în cadrul unei conferinţe de presă săptămânale.

Aceasta nu înseamnă, potrivit lui, că Iranul caută să perceapă o taxă de tranzit în Strâmtoarea Ormuz.

Președintele american Donald Trump a declarat că le-a cerut negociatorilor „să nu se grăbească spre un acord” cu Iranul, după ce anterior sugerase că o înțelegere este aproape, scrie BBC.

Acordul aflat în discuție presupune, conform informațiilor din presă, o prelungire cu 60 de zile a încetării focului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și un plan pentru continuarea negocierilor privind programul nuclear iranian.

Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că discuțiile se desfășoară „constructiv”, dar că „ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar și să facă lucrurile cum trebuie.”

Sâmbătă, Trump declarase că un acord fusese „în mare parte negociat”, ceea ce a alimentat speculațiile că un anunț oficial ar fi iminent.

Oficialii iranieni au transmis semnale similare în weekend, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, spunând că cele două părți sunt deopotrivă „foarte aproape și foarte departe” de a ajunge la un acord.

Potrivit presei americane, acordul vehiculat nu este o înțelegere finală, ci lasă pentru mai târziu negocierea celor mai spinoase chestiuni, inclusiv amploarea și calendarul ridicării sancțiunilor impuse Iranului, deblocarea fondurilor iraniene înghețate și cererile Washingtonului ca Iranul să-și limiteze ambițiile nucleare.

Luni, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat jurnaliștilor la Delhi că pe masă se află „ceva destul de solid în ceea ce privește capacitatea lor de a deschide strâmtoarea” și de „a intra într-o negociere reală, semnificativă și cu termen limită pe chestiunea nucleară”.

Acordul a provocat o ruptură în rândul republicanilor, unii dintre ei argumentând public că este prea îngăduitor cu Iranul. Senatorul Ted Cruz a spus că ar fi „o greșeală dezastruoasă”, în timp ce Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțele Armate din Senat, a declarat că o încetare a focului de 60 de zile ar însemna că „tot ce a realizat Operațiunea Epic Fury ar fi fost în zadar!”

În schimb, reprezentantul Mike Lawler, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, a spus că administrația a reușit „să forțeze rămășițele acestui regim să se așeze la masa unei negocieri, a unei negocieri reale”.

SUA și Israelul au lansat lovituri aeriene de amploare asupra Iranului pe 28 februarie, declanșând un conflict la scara întregului Orient Mijlociu. Iranul a ripostat atacând Israelul și statele aliate SUA din Golf și a închis practic Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat de pe glob. Mișcarea a provocat o creștere bruscă a prețurilor petrolului la nivel mondial.

La scurt timp după ce a fost convenită o încetare a focului, la începutul lunii aprilie, SUA au instituit o blocadă a porturilor iraniene, pe care Trump a anunțat că o va menține „pe deplin în vigoare până la atingerea, certificarea și semnarea unui acord”.

În postarea de duminică pe Truth Social, Trump a reiterat că Iranul „trebuie să înțeleagă” că nu poate dezvolta o armă nucleară. Teheranul a afirmat în repetate rânduri că programul său nuclear are exclusiv scopuri pașnice.

Unele informații apărute în presa americană sugerează că acordul ar putea prevedea ca Iranul să accepte în cele din urmă predarea uraniului său îmbogățit la nivel înalt. La începutul războiului, se estima că Iranul dispunea de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la o puritate de până la 60% - un pas scurt de la îmbogățirea la 90%, nivel considerat de uz militar, ceea ce teoretic i-ar fi permis fabricarea unei bombe nucleare.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat pentru televiziunea de stat că Iranul este pregătit „să asigure lumea că nu urmărește o armă nucleară”.

Rubio a mai spus că în negocieri s-au făcut progrese „semnificative”, dar „nu finale”. A sugerat că evoluțiile din ultimele 48 de ore ar putea duce la „o strâmtoare complet deschisă... fără taxe de tranzit”.

Sâmbătă, Baghaei a declarat pentru televiziunea de stat că Iranul se află în proces de finalizare a unui „memorandum de înțelegere” care ar permite continuarea discuțiilor în vederea unui „acord final”.

Trump a descris la rândul său acordul drept un „memorandum de înțelegere”, într-o postare pe Truth Social, sâmbătă.

Vicepremierul pakistanez Ishaq Dar, care a mediat discuțiile, a declarat că negocierile recente oferă „motive de optimism” și că un rezultat pozitiv este „la îndemână”.

Şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a afirmat duminică că nu este posibil să se încheie un acord privind programul nuclear iranian în "72 de ore", în timp ce americanii şi iranienii spun că finalizează un acord pentru a pune capăt războiului, scrie AFP, preluată de Agerpres.

„Negocierile cu privire la programul nuclear sunt chestiuni extrem de tehnice. Nu se poate rezolva o problemă nucleară în 72 de ore, pe colţul unei mese", a declarat Rubio pentru New York Times la New Delhi.

Secretarul de stat american a cerut, de asemenea, redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran, "după care vom începe, potrivit modalităţilor convenite, negocieri foarte serioase privind îmbogăţirea (uraniului), privind uraniul înalt îmbogăţit şi privind angajamentul lor de a nu se dota niciodată cu arme nucleare", a spus el.

Rubio a menţionat, în acest sens, un termen de "60 de zile" şi sprijinul a "şapte sau opt ţări din regiune pentru această abordare"

Iranul și Statele Unite au transmis în ultimele zile că se apropie de un acord care ar putea transforma armistițiul ce a pus capăt conflictului de câteva săptămâni într-o înțelegere pe termen mai lung. Ambele părți vorbesc despre un „memorandum de înțelegere” care ar urma să stabilească o foaie de parcurs pentru rezolvarea tuturor problemelor rămase în suspensie. Totuși, un acord final nu este așteptat chiar acum.

Deocamdată, conținutul exact al memorandumului rămâne neclar.

Ideea centrală este că, odată semnat, documentul ar pune capăt luptelor - un scenariu avantajos pentru ambele tabere. Președintele american Donald Trump se confruntă cu alegeri importante în acest an, iar economia Iranului este într-o criză profundă.

Potrivit unei surse familiarizate cu negocierile, versiunile recente ale memorandumului pe care Trump este aproape să îl finalizeze prevăd redeschiderea treptată a Strâmtorii Ormuz și încetarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. După aceea ar urma negocieri pentru celelalte puncte sensibile, inclusiv programul nuclear al Iranului.

Totuși, presa de stat iraniană pune sub semnul întrebării chiar posibilitatea semnării documentului. Agenția semi-oficială Tasnim a transmis duminică faptul că încă există diferențe „asupra uneia sau a două clauze” ale posibilului memorandum.

După ce a declarat că acordul este „în mare parte negociat”, Donald Trump a spus ulterior că SUA nu se grăbesc să îl semneze. Liderul american a afirmat că, „dacă” va exista un acord cu Iranul, acesta va fi complet diferit de cel încheiat în mandatul fostului președinte Barack Obama.

„Dacă voi face un acord cu Iranul, va fi unul bun și corect, nu ca cel făcut de Obama”, a scris Trump pe Truth Social, susținând că vechiul acord oferea Iranului „o cale clară și deschisă către arma nucleară”.

Strâmtoarea Ormuz

Trump a scris sâmbătă seara pe rețelele sociale că Strâmtoarea Ormuz, ruta maritimă strategică pentru petrolul mondial, ar urma să fie redeschisă în baza memorandumului.

Însă mai multe publicații iraniene, unele apropiate de Gardienii Revoluției, au relatat duminică faptul că strâmtoarea va rămâne sub supravegherea Iranului. Potrivit acestora, în următoarele 30 de zile traficul maritim va reveni treptat la nivelul de dinaintea războiului.

Iranul cere ca blocada americană asupra porturilor sale să fie ridicată simultan. Totuși, Trump a transmis duminică faptul că „blocada va rămâne pe deplin în vigoare până când un acord va fi încheiat, certificat și semnat”, referindu-se aparent la acordul final, nu la memorandum.

Presa iraniană insistă că redeschiderea rutei maritime nu înseamnă renunțarea la controlul asupra punctului strategic. Practic, Teheranul transmite că va permite reluarea traficului comercial, dar vrea să păstreze un control mai mare asupra tranzitului prin strâmtoare decât înainte de conflict.

„Strâmtoarea este deja deschisă, dar trebuie să existe coordonare cu autoritățile iraniene pentru a garanta tranzitul în siguranță”, a declarat pentru CNN o sursă iraniană.

„Strâmtoarea Ormuz nu are nimic de-a face cu America. Este o chestiune între noi și statele de coastă”, în special Oman, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismaeil Baghaei.

În timpul conflictului, Iranul a susținut că are dreptul să impună taxe navelor comerciale care tranzitează zona.

Uraniul îmbogățit și programul nuclear

Potrivit CNN, un posibil acord între SUA și Iran ar include angajamentul Teheranului de a nu dezvolta arme nucleare.

Iranul ar urma, de asemenea, să accepte negocieri privind renunțarea la stocul său de uraniu puternic îmbogățit și suspendarea oricărei noi activități de îmbogățire, potrivit unei surse apropiate discuțiilor.

Oficialii iranieni insistă însă că discuțiile despre uraniu pot începe doar după semnarea memorandumului care pune capăt războiului. Uraniul este combustibil nuclear esențial și poate fi folosit pentru construirea unei arme nucleare dacă este îmbogățit la niveluri foarte ridicate.

„Problemele nucleare nu sunt discutate în această etapă”, a declarat Baghaei.

Agenția semi-oficială Fars a transmis duminică faptul că „Iranul nu și-a asumat în acest acord niciun angajament privind predarea stocurilor nucleare, demontarea echipamentelor, închiderea instalațiilor sau promisiunea de a nu construi bomba nucleară”.

Trump a insistat în repetate rânduri că Iranul trebuie să renunțe la cele peste 400 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit pe care le deține. O mare parte din aceste rezerve ar fi fost îngropate după atacurile americane de anul trecut.

Memorandumul inițial nu este așteptat să detalieze problema îmbogățirii uraniului, iar găsirea unui compromis între cele două părți va fi una dintre cele mai mari provocări ale unui acord complet.

Trump a invocat programul nuclear iranian drept unul dintre principalele motive pentru atac și a declarat anterior că ar accepta suspendarea îmbogățirii uraniului pentru 20 de ani.

Activele iraniene blocate

Cu economia într-o situație critică, Iranul cere deblocarea imediată a miliarde de dolari aflate în conturi din străinătate.

„Încă de la începutul acestui proces trebuie clarificat statutul activelor blocate”, a spus Baghaei.

Tasnim a relatat, citând o sursă informată, că fără eliberarea unei părți din aceste fonduri încă din prima etapă și fără un mecanism clar pentru deblocarea continuă a tuturor activelor, „nu va exista niciun acord”.

Totuși, un oficial american de rang înalt a declarat pentru CNN că deblocarea activelor iraniene va avea loc doar după redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz.

SUA nu au oferit deocamdată detalii despre modul în care aceste fonduri, aflate în mai multe bănci externe, ar urma să fie returnate Iranului.

Sancțiunile

Economia Iranului este afectată și de numeroase sancțiuni internaționale, majoritatea impuse de SUA și Europa. „Ridicarea sancțiunilor nu va fi discutată într-un termen atât de scurt”, a declarat Baghaei, deși „cererea Iranului de eliminare a tuturor sancțiunilor este menționată explicit în text”.

El a adăugat că detaliile vor fi negociate după finalizarea memorandumului, sugerând că suspendarea sancțiunilor va fi legată de dosarul nuclear.

Iranul estimează că doar eliminarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol ar putea aduce aproape 10 miliarde de dolari în 60 de zile, potrivit agenției Fars.

La fel ca în cazul activelor blocate, sancțiunile vor fi ridicate doar după redeschiderea completă și funcționarea normală a Strâmtorii Ormuz, a declarat un oficial american pentru CNN.

Rachetele balistice

În timpul conflictului, oficialii americani au spus că rachetele balistice cu rază lungă ale Iranului trebuie distruse.

Trump a afirmat că programul convențional de rachete balistice al Iranului „creștea rapid și dramatic”.

În ultima perioadă însă, discuțiile despre includerea arsenalului de rachete în negocierile mai ample s-au redus, deși Israelul și statele arabe din Golf îl consideră o amenințare majoră.

Libanul

Rămâne neclar și modul în care va fi abordat conflictul dintre Israel și gruparea Hezbollah susținută de Iran în Liban.

Tasnim a relatat duminică faptul că memorandumului face referire la „declararea încheierii războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban”.

În schimb, un oficial israelian a declarat pentru CNN că Trump i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că susține dreptul Israelului de a „menține libertatea de acțiune împotriva amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv în Liban”.

În timpul unei convorbiri telefonice de sâmbătă seara, Netanyahu a spus că Israelul își va păstra libertatea de acțiune în fața amenințărilor regionale, iar Trump și-a reafirmat sprijinul pentru această poziție.

În final, Iranul transmite că este pregătit pentru „un acord echitabil și echilibrat”, a declarat sursa iraniană pentru CNN.

„Cel mai important pentru noi este ca războiul să se încheie definitiv în întregul Orient Mijlociu”, a spus aceasta.

Președintele american Donald Trump a afirmat duminică pe rețeaua sa Truth Social că blocada impusă porturilor iraniene din strâmtoarea Ormuz va rămâne „pe deplin în vigoare” până la semnarea unui acord cu Teheranul pentru a pune capăt războiului, relatează AFP și Reuters, preluate de Agerpres.

„Blocada va rămâne pe deplin în vigoare până la încheierea, certificarea și semnarea unui acord”, a scris președintele SUA, adăugând că „ambele părți trebuie să își ia timpul necesar pentru a face bine lucrurile. Nu pot exista greșeli”.

Într-o convorbire telefonică sâmbătă seara cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Donald Trump l-a asigurat pe șeful executivului israelian că orice acord final cu Teheranul va include dezmembrarea programului nuclear al Iranului și transferul stocului său de uraniu puternic îmbogățit în afara țării, a indicat duminică un oficial israelian sub condiția anonimatului.

Președintele SUA „a precizat clar că va rămâne ferm în negocierile privind cererea sa de desființare a programului nuclear al Iranului și de retragere a întregului uraniu îmbogățit de pe teritoriul iranian și că nu va semna niciun acord final fără aceste condiții”, a afirmat sursa într-un comunicat.

În timpul convorbirii, Netanyahu a declarat la rândul său că țara sa își va menține „libertatea de acțiune în fața amenințărilor de pe toate fronturile, inclusiv din Liban, iar președintele Trump și-a reafirmat sprijinul pentru acest principiu”, potrivit sursei.

Statele Unite și Iranul încearcă să finalizeze un acord pentru a pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu, dar instituțiile de presă iraniene și americane au indicat anterior că dosarul nuclear va fi amânat.

În ultimele zile, presa americană a relatat despre strategii divergente între Donald Trump și aliatul său israelian, primul insistând asupra unei soluții diplomatice, în timp ce cel de-al doilea ar prefera reluarea ostilităților.

Tasnim, agenția de știri semi-oficială a Iranului, afirmă că țara nu și-a asumat în proiectul de rezoluție niciun angajament de a preda vreun material nuclear, în ciuda informațiilor de presa occidentală.

Agenția de știri afiliată Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) relatează că negocierile privind problema nucleară au fost amânate până „după posibila încheiere a războiului”.

Tasnim mai spune că actualul proiect se limitează exclusiv la problema încheierii războiului și nu include detalii referitoare la programul atomic al republicii Islamice.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, salută progresele înregistrate în cadrul negocierilor dintre SUA și Iran, adăugând că „Iranului nu trebuie să i se permită să dezvolte o armă nucleară”.

Într-o declarație publicată pe X, Von der Leyen a arătat că un acord trebuie să garanteze „libertatea deplină de navigație, fără restricții” în Strâmtoarea Ormuz.

Ea a adăugat că Iranul trebuie „să pună capăt acțiunilor sale destabilizatoare din regiune”, atât direct, cât și prin intermediul reprezentanților săi, și să înceteze, de asemenea, „atacurile repetate” asupra statelor vecine din Golf.

„Europa va continua să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a profita de acest moment în vederea găsirii unei soluții diplomatice durabile”, a mai spus șefa Comisiei Europene. 

Agenția Reuters citează o sursă potrivit căreia Teheranul nu a fost de acord să predea stocul său de uraniu puternic îmbogățit.

Problema nucleară nu face parte din acordul preliminar, susține sursa agenției internaționale de știri.

Relatarea sugerează că un eventual acord între părți, anunțat acum, pentru oprirea luptelor, ar da timp pentru rezolvarea problemei stocului iranian de material fisionabil.

Oficialii Casei Albe, inclusiv președintele Trump, au reiterat în ultimele zile că Iranului nu i se poate permite să dezvolte o armă nucleară.

"S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește situația din Iran", a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, care efectuează o vizită în India, la New Delhi.

Secretarul de stat american a precizat că actualizările vor fi anunțate mai târziu, duminică, și că va lăsa orice alte anunțuri în seama președintelui Donald Trump.

"Există posibilitatea unor vești bune în următoarele ore cu privire la Strâmtoarea Ormuz", a adăugat el.

Secretarul de stat a mai spus că nu a existat un "progres final" în discuțiile cu Iranul și a reiterat că "scopul final este ca Iranul să nu poată avea niciodată o armă nucleară".

"Președintele a fost clar în această privință, (Iranul) nu va deține niciodată o armă nucleară, cu siguranță nu atâta timp cât Donald Trump este președintele Statelor Unite", a subliniat el.

Diplomatul american a dezmințit, totodată, susținerile iraniene conform cărora Teheranul ar controla strâmtoarea.

Iranul afirmă că s-a înregistrat „o reducere a neînțelegerilor”. Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian a făcut, de asemenea, declarații publice cu privire la negocieri, scrie SkyNews.

Agenția de știri Reuters relatează că Esmail Baghaei a declarat într-un comunicat că „tendința din această săptămână a fost spre o reducere a neînțelegerilor, dar există încă aspecte care trebuie discutate prin intermediul mediatorilor”.

„Va trebui să așteptăm și să vedem cum se va rezolva situația în următoarele trei sau patru zile”, a mai spus Baghaei.

Televiziunea de stat iraniană l-a citat pe Baghaei spunând că ultimul proiect de acord oferă un „cadru”, adăugând că „vrem ca acesta să includă principalele aspecte necesare pentru încheierea războiului impus și alte chestiuni de importanță esențială pentru noi”.

„Apoi, într-un interval de timp rezonabil, între 30 și 60 de zile, se vor discuta detaliile și, în cele din urmă, se va ajunge la un acord final”, mai spune el.

SUA și Iranul sunt pe punctul de a încheia un acord pentru a pune capăt conflictului, diferențele rămase referindu-se la „formularea” unor puncte, a declarat sâmbătă un oficial american la curent cu negocierile, potrivit Axios.

Declarația reprezintă una dintre cele mai puternice semnale de până acum că acest conflict, care durează de aproape trei luni, s-ar putea apropia de final. Oficialul a subliniat că Președintele Trump nu a luat încă o decizie finală cu privire la acord.

Un acord pentru încetarea conflictului cu Iranul se află în faza de „finisare”, potrivit unui oficial din domeniul securității din Pakistan care a sprijinit negocierile dintre SUA și Teheran.

„Se pune la punct un memorandum de înțelegere”, a declarat oficialul pentru Reuters, referindu-se la un „Memorandum of Understanding” (n.r. - Memorandum de Înțelegere).

Președintele Trump va avea sâmbătă o convorbire telefonică cu aliații din Golf privind stadiul negocierilor, urmând să se întâlnească ulterior cu negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner.

Președintele Trump a declarat că cele două părți „se apropie mult”, în timp ce continuă să lanseze amenințări, a raportat CBS News.

„Voi semna doar un acord prin care obținem tot ce ne dorim”, a spus el.