Germania a anunţat că va reintroduce, provizoriu, controale la frontiera cu Austria, de unde vin zeci de mii de refugiați, suspendând astfel acordurile Schengen privind libera circulație în Europa. Între timp, oficialii austrieci se contrează cu ce unguri pe aceeaşi temă. Întreaga Europă pare la un pas de dezbinare, din cauza acestei crize pe care o gestionează foarte greu.
Subiectul a fost abordat de Radu Tudor, în ediţia de duminică a emisiunii "Punctul de Întâlnire", alături de europarlamentarii Renate Weber şi Victor Boştinaru.
Europarlamentarul Renate Weber a explicat că a votat în favoarea cotelor obligatorii de refugiaţi şi a explicat că este o idee cu care a rămas consecventă.
"Eu am votat în favoarea cotelor obligatorii. Am făcut acest lucru pentru că eu sunt consecventă. Eu m-am exprimat public de nenumărate ori. Mai puţin în România, unde nu s-a discutat acest subiect. Dar eu, personal, m-am exprimat public şi în plenul Parlamentului European şi în zeci de interviuri din toate statele UE interesate. La data aceea erau imigranţi. Acum sunt chiar refugiaţi. Când îţi vin la hotare, nu poţi să laşi totul pe umerii Greciei şi Italiei. Ambele ţări erau asaltate. Ani de zile am tot discutat acest aspect, că solidaritatea ar însemna o împărţire a persoanelor, nu total, dar măcar până le analizezi dosarele."
Renate Weber a criticat dur şi poziţia fostului preşedinte, Traian Băsescu, pe această temă.
"Despre ieşirile fostului preşedinte mai bine nu comentez. Chiar cu mâna pe inimă vă spun, să îi fie ruşine lui Traian Băsescu, îmi crapă obrazul de ruşine că a fost preşedinte două mandate şi am mai şi lucrat pentru dânsul un an de zile, la Cotroceni. Este un extremist de dreapta autentic acum. Aşa îl calific eu astăzi."
Altfel, europarlamentarul a adăugat că sentimentul de respingere al unor români nu este chiar nejustificat şi că există puncte în istorie la care ne putem referi, dar şi o lipsă de experienţă a fostelor state comuniste în astfel de situaţii.
"Dar oamenii trebuie să înţeleagă - este acelaşi fenomen ca la începutul anilor 1990. Atunci erau vorba despre maghiari. Atunci cei mai extremişti erau oameni care nu intraseră în contact cu maghiarii. Nu este surprinzător şi nu este de blamat că populaţia de la noi sau cei din jur nu acceptă. Atenţie, aceste ţări în perioada comunistă nu au experimentat aşa ceva. Pe când vestul a avut de-a face cu aşa ceva. Oamenii aceia au şi o cultură a interacţiunii cu cei care sunt în astfel de situaţii. Nu îi iei pentru totdeauna. În momentul în care situaţia se schimbă acasă, mulţi dintre ei se întorc acasă. Nu poţi să trăieşti în 2015 şi să îţi ceri drepturile şi că tu crezi în valorile creştine şi să refuzi dreptul la viaţă cuiva care trece printr-o adevărată tragedie. Eu înţeleg când se spune că noi nu suntem pregătiţi decât pentru 1.700 de refugiaţi. Da, dar trăim o perioadă excepţională. Vorbim de un război de ani de zile, sute de mii de oameni afectaţi şi în astfel de situaţii lucrurile se mai fac şi din mers. Doar nu vă imaginaţi că în Germania există deja capacitatea pentru 800.000 sau 500.000 de refugiaţi. Şi din păcate trebuie să recunoaştem că valurile de refugiaţi nu se vor opri în 2015."
